L «Si ingerii au nevoie de o vacanță»

1.6K 88 6
                                    

Capitol final 50

Si îngerii au nevoie de o vacanță

Narator

Asa era viața. Multe drumuri de parcurs pana la fericire. În cel mai sigur loc din toată lumea asta, încercuit de îngeri gardieni, umplut de bunătate, acolo era el cu un pistol de gloanțe oarbe care pot ajunge adânc in oase. Cu arma îndreptată spre fostul demon, cu un înger plin de lacrimi, cu un vampir cu sufletul plin de teamă, fiul unui criminal, al unui hoț si al unui înșelător era plin de mândrie. În sfârșit era el cel care dădea teamă, el era cel care impunea. Era un om bun, nu semăna cu Bruno, tatăl său, dar tot ce făcea în acel moment era acțiunea unui fiu rănit de nedreptatea făcută. Un fiu care își trăia gandul ca tatăl său nu va fi prea mult timp pe Pământ. Era orbit de invidia pe bună dreptate. Asculta cu o minimă durere în suflet cum era implorat de catre îngerul căruia îi cadeau lacrimi din ochii sai verzi umezindu-i chipul inocent.

Sarah Collins, fiica de Spirit, simtea cum sufletul se rupea în bucatele. Isi vedea iubirea vietii sale amenințată cu o armă care ar rani-o. Ii era frica de ce se va intampla, iar vinovăția era un alt sentiment care zacea in mintea ei tulburand-o. Voia să deschidă gura si sa ii explice lui Julian ca totul se va rezolva, dar pana si buzele ii tremurau. Începea să aibă un atac de panică. Inima ii bătea cu putere în piept oricine reușind să le audă. Respiratia sa se îngreuna cu minut ce trecea, simtea ca picioarele nu vor mai putea face vreun efort pentru a o susține. Se aștepta la un lesin, o pierdere de conștiință dar refuza sa isi lase corpul în controlul oricărui sentiment care sa o îndepărteze de fostul demon, refuza sa renunte stiind ca este unicul sprijin al lui Blake. Isi simtea sufletul atât de fragil, se simțea atât de sensibila si nici nu avea vreo idee de ce ar putea face. Voia să se pună în fața armei si ea sa plateasca pentru greselile sale, dar nu putea. Știa că era destul de fricoasa, știa că el, Blake, nu ar lasa-o sa faca asta, iar acțiunea ar alerta si agita lucrurile.

Blake, omul pe care se punea prea multa presiune, el era amenintat cu arma, lui i se îndreptau gloanțele si deși în fața termenului care era moartea pentru persoanele normale, singurul sau gand se afla la ea, la îngerul ce îi ținea brațul lipit de corpul ei care tremura constant. Se gândea la sufletul ei care se găsea zdrobit, la sentimentul pe care l-ar avea daca el ar fi lasat-o în voia vântului, al sorții, pierdută în gânduri și durere. Nu voia să i se întâmple nimic din ce rau reprezenta si era decis. El nu va renunța sa lupte pentru viața sa alături de ea, ființa atât de inocenta care câștigase un suflet. Știa că glonțul nu i-ar garanta moartea dar era o armă atât de puternică încât ii traversa fiecare organ pana cand era distrus, iar recuperarea nu putea dura puțin timp, poate erau ani, sau poate chiar ducea la moarte. Un sentiment de durere ii traversase inima. Gândul că nu putea să aibă familia visata alături de Sarah îl macina, îl întrista si il făcea să gândească. Voia o metoda prin care nimeni sa nu iasa rănit. Era totuși fiu de Diavol, nimeni nu-l putea distruge. Voia să gândească limpede si sa lase toate gândurile de suferință deoparte pentru a putea iesi bine împreună, toți.

Vampirul se găsea într-o stare de frica de care nu a avut parte în viața lui. Nu ii era frica de viața lui, știa că pe el nu îl va afecta fizic nimic, acest fapt fiind confirmat de faptul că Julian nici macar nu i-a dat vreo privire. Isi făcea griji pentru Blake, ii era prieten chiar dacă erau dușmani acum puțin timp, își făcea griji pentru Sarah, ea era una dintre cele mai sensibile si nu și-ar imagina reactia ei daca s-ar intampla ceva cu Blake. Viata sa niciodată nu s-a bazat pe cineva, altcineva care sa nu fie el. Prieteni avea puțini, puteau fi cu ușurință numărați pe degetele de la o mână. Cand totul se schimbase între Blake si Sarah, Josh devenise instantaneu un prieten pentru ei si din aceasta cauza, vampirul simtea o frica distrugătoare. Nu voia să pățească nimic niciunul doar pentru o greșeală făcută fara stiinta si care poate fi îndreptată doar cu câteva cuvinte. Caracterul lui Josh era puternic, mereu a fost, dar în momentele în care cel mai bun prieten al sau era atintit cu o armă de gloanțe care pătrund adânc în organism si, chiar dacă nu îl face să moară, regenerarea nu se face la fel ca o altă lovitura atât de puternică. Ii trebuie mai mult timp. Joshua pentru prima dată se intalnise cu o situatie in care nu știa cum să procedeze. Tot ce i-a ramas a fost sa ii tina pumnii prietenului său și sa spere ca glonțul sa nu ajunga la el sau, daca va ajunge, sa fie procentul acela minim care arată că nu a pățit nimic grav.

O Iubire DemonicaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum