Între abis şi paradis

21. Împreună

Se juca absent cu o şuviţă de păr de-a ei. Îi mângâiase şi sărutase de vreo zece ori cel puţin până acum creştetul în timp ce ea dormea profund. Se simţea teribil că o lăsase singură în seara precedentă. Cum oare se putea aştepta de la ea să acţioneze matur dacă el însuşi se purta ca un adolescent? Anastasia a expipirat uşor şi şi-a trecut o mână peste ochii închişi. 

- Bună dimineaţa rază de soare. A spus el zâmbind.

Ea a deschis ochii privindu-i faţa amuzată. De ce se holba aşa la ea? 

- Ce e aşa amuzant? 

- Tu?

- Amuzantă? 

- Dormi tot timpul cu gura întredeschisă. Haide sus, avem treabă astăzi.

- Ce treabă? E sâmbătă. S-a întors cu spatele la el trăgându-şi plapuma peste cap. Era bine şi călduţ acolo şi nu avea de gând să renunţe la cuibuşorul ei. 

- Mergem la cumpărături, vreau să pregăteşti o cină foarte specială.

- Pentru cine?

- Bunicul şi mama vin azi în vizită.

- Serios? A spus ea dându-şi plapuma de pe cap. 

- Foarte. 

-  Asta e grozav, a spus ea entuziasmată sărind din pat. Dar...

- Dar ce?

- Nu ai de gând să mă mustrezi pentru ce s-a întâmplat aseară?

- Ca întotdeauna vina a fost de partea mea pentru că te-am lăsat singură.

- Richard nu am vrut să...

- Să încheiem discuţia aici, vrei? 

- Nu!

- Poftim?

- Nu, nu vreau, tu tot timpul eviti conversaţiile. Nu accepţi niciodată să îmi spui ce ai, despre ce te derajează, despre Gloria, despre trecutul tău, despre nimic! Am dreptul să ştiu Richard! Sunt soţia ta şi am tot dreptul din lume! A protestat ea.

- La momentul oportun îţi promit că vei afla.

- Nu va fi niciodată un moment oportun pentru tine! Mereu vei fi ocupat sau obosit sau Dumnezeu mai ştie ce, nu sunt un copil înţeleg şi eu anumite lucruri.

- Ştii bine ca ce ai făcut tu aseară n-a fost ok, dar chiar nu am ce să îţi mai spun, nu te pot veghea la fiecare pas.  Pretinzi că nu esti un copil? Prea bine, atunci comportă-te ca un adult! Dovedeşte-mi că eşti capabilă şi de altceva în afară de a te destrăbăla la toate petrecerile la care mergem şi cel mai important nu mai lua decizii care ne privesc pe amandoi de una singură. Eşti mulţumită? Ai vrut o miniceartă ca să îţi începi ziua bine? Poftim, ai primit-o, acum putem să mergem la cumpărăturile alea nenorocite şi să încetezi cu întrebări care nu îşi au rostul?

                                                                             *

Situaţia s-a detensionat după ce au ajuns la cumparături.

Au făcut cumpărături toata ziua şi s-au plimbat peste tot. Ajunşi acasă le-au lăsat pe Roth şi Lena să plece la rândul lor acasă, iar Anastasia s-a apucat de pregătirile pentru masă.

- Ce faci acolo? A spus Richard adulmecând fericit prin vase.

- Hm, dacă ţi-aş spune ar trebui mai apoi să te omor.