O secundă

⭐24. Descoperiri⭐

☪️

Erick nu a mai dat nici un semn de viață. Cred că după ziua de vineri amândoi aveam nevoie de puțin timp singuri. Eu, după rușinea și umilința la care am fost supusă, iar el...nu știu. Poate l-au deranjat cuvintele tatei mai mult decât a lăsat impresia.

Gândind altfel, îi dau puțină dreptate tatei. L-a întrebat pe Erick care îi este povestea, iar el a zis că nu are una. E imposibil. Fiecare dintre noi avem o poveste pe care o scriem și o trăim de când ne naștem.

El știe totul despre mine. E un băiat drăguț și protector, dar când a venit în liceu avea o reputație. Nu am ascultat bârfele și i-am luat apărarea chiar dacă nu îl cunoșteam cu adevărat.

Acum îl cunosc și știu că nu am greșit făcând asta.

Nu tuturor ne este ușor să ne povestim trecutul. Tatăl lui nu mai este, atât știu. Dar din ce cauză a murit, încă îmi este neclar. Poate a avut o boală incurabilă sau a murit printr-o întâmplare neprevăzută. Orice ar fi, încă nu este pregătit să vorbească. Și nu îl condamn. Voi aștepta oricât timp va fi nevoie ca să își deschidă inima pentru mine.

Ca și în fiecare duminică, tata pleacă de acasă. Obișnuiește să stea la un bar din apropiere. Decât să stea acasă și să îmi țină morală pentru că așa îi vine lui cheful, mai bine îl știu acolo.

Plictisită peste măsură, iau jurnalul și îl răsfoiesc. Numai chestii neinteresante sau gânduri care nu îmi dădeau pace. Din septembrie, însă, am început să scriu tot mai des, iar asta i se datorează lui Erick. Neputând să spun nimănui ce sentimente mi-a trezit, mai bine le-am așternut pe foaie.

" 15 septembrie 2018

Azi te-am văzut pentru prima dată. Trebuia să fie o zi obișnuită, dar nu a fost. Am simțit, te-am simțit dincolo de ușă, chiar dacă nu știam de existența ta. Asta numesc eu atracție, nu fizică, ci spirituală. O atracție care mi-a sucit mințile și care nu mi-a mai dat drumul din mrejele ei, trăgându-mă direct spre tine. Pentru că tu, băiatule cu părul blond, ai venit și ai scos la iveală o parte din mine pe care o țineam bine ascunsă."

Am emoții numai când mă gândesc la acea zi. Da, îmi plăcuse de el din prima secundă, dar nu credeam că voi ajunge să nutresc sentimente reale pentru el. Cu toate acestea, nu regret nimic. Chiar dacă ce avem noi nu va dura, dar sper să mă înșel, voi rămâne cu amintirea că Erick a fost primul băiat care mi-a cucerit inima.