⭐36. O nouă zi⭐

190 8 1
                                    

☪️

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

☪️

Consideram că am trecut prin prea multe și eram prea obosită să mai lupt. Aveam prostul obicei să mă încred prea repede în vorbele oamenilor și să îmi pun toată încrederea în ei. Ce mi-a adus asta? Nimic bun.

Părinții ar trebui să fie persoanele în care să ai cea mai mare încredere, persoanele care să nu te dezamăgească niciodată și care să facă tot posibilul să îți fie bine. La mine a fost exact contrariul. Mama a plecat de acasă și a sfârșit moartă. Tata vede în mine copia ei fidelă și mă urăște din această cauză. La cine să merg după sfaturi? Cine îmi poate spune ce este bine și ce este rău? Ce ar trebui și ce nu ar trebui să fac? Să ascult de creier sau de inimă? Să mă las încă o dată ghidată de sentimente și să risc să mă prăbușesc? Să ascult partea rațională din mine și să fug cât mă țin picioarele?

- Dar cu sufletul meu cum rămâne, Erick? A cunoscut atâta durere încât nu ar mai face față la încă puțină.

- Sunt aici să am grijă de tine, Alma. Știu că sunt un dobitoc în majoritatea timpului și mai mult te-am făcut să plângi decât să râzi și vreau să mă revanșez. Fără să realizezi, m-ai făcut să uit de toate rahaturile din trecut și să mă concentrez pe prezent, pe ceea ce mă face fericit. Tu mă faci fericit, Alma, chiar dacă nu arăt asta în majoritatea timpului. Toată chestia asta cu fluturi în stomac și sentimente e nouă pentru mine și mă cam sperie, râde stresat. Dar vreau să experimentez cu tine această senzație nouă și promit că acum voi fi implicat trup și suflet. Nu voi mai fugi de ceea ce simt.

Ce vrea el să spună este că simte ceva pentru mine?

- Poate ești doar confuz.

Drept răspuns, îmi ia mâna în a lui și o duce la piept, chiar deasupra inimii. O simt cum bate puternic și rapid, iar inima mea o urmează pe a lui într-un sincron perfect.

- Ea nu este confuză. Se activează așa doar când este în prezența ta, iar când este departe de tine își pierde orice putere. Acum mă crezi că nu zic doar vorbe în vânt și că este posibil să, nu știu, fiu... îndrăgostit de tine? Ajută-mă să înțeleg ce se petrece cu mine pentru că mă sperie de-a dreptul.

Erick e îndrăgostit de mine? În ce univers paralel mă aflam? Izbucnesc în plâns și mă arunc asupra lui. Se dezechilibrează și cade pe spate, trăgându-mă și pe mine odată cu el. Îl strâng cu toată puterea de care dispun și-mi las urechea să asculte sunetul melodios pe care îl provoacă inima lui agitată.

- De ce plângi? Te-am întristat?

Ridic capul și mă uit la el printre lacrimi.

- Sunt fericită. Tu mă faci fericită.

O secundă Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum