Călătoarea: Dincolo de Amaris

Capitolul 28

Privesc cu iritare peretele din fata mea. E deja dimineata, probabil ora noua sau zece. Sincer, ma asteptam sa ma trezesc mai tarziu. Eu si Camber am ajuns ieri, sau, ma rog, azi in cabana la ora trei dimineata. Lerna si Marcus dormeau deja cand am venit inapoi. Acum ii auzeam prin casa, vocile lor fiind distante si neintelese. Dar nu vocile lor voiam sa le aud, ci pe cea a baiatului din spatele meu care doarme bustean. El e suparat pe mine si eu pe el, iar singurul lucru care nu ne lasa sa ne impacam e ego-ul nostru urias.

Cand venisem mai devreme in camera noastra, fiecare s-a ghemuit pe o margine a patului nostru mic si a ramas acolo toata noaptea, cu spatele unul la altul. Macar Camber are ocazia sa vada toata camera, singura mea priveliste e peretele de care e lipit patul! Oftez si ating cu varful degetelor lemnul rece. Cuvintele Razboinicului au durut ca naiba, dar cred ca le meritam pe toate. Si nu pot nega ca el a avut dreptate in tot ce a spus! L-am dezamagit, si nu stiu ce pot face ca sa repar asta.

Imi intorc capul si arunc o privire, vazand doar spatele lui Camber acoperit de un tricou negru si de patura trasa peste el. Umerii i se ridicau lent in ritm cu respiratia. Ma ridic incet in sezut, o idee venindu-mi in minte. Imi intind un picior spre podea si pasesc peste Camber, atenta sa nu il trezesc, apoi ma ridic de pe pat. Ma stramb cand podeaua din lemn scartaie, dar Camber nu reactioneaza. Pleoapele lui raman inchise. Iau niste haine din dulap si fug la baie, profitand de timpul cand Camber inca doarme.

Dupa rutina de dimineata pe care am incercat sa o fac cat mai scurta, am iesit din camera noastra. Plecasem in bucatarie, unde Lerna si Marcus luau fericiti micul dejun. Ambii aveau in fata cate o cafea si cateva felii de bacon, alaturi de paine prajita. Le fac cu mana si mormai un salut. Lerna imi raspunde cu mai mult entuziasm.

- Nu stiam ca v-ati intors. zice Marcus surprins.

- Am facut-o. murmur eu.

- Umm... Si Eris? intreaba el.

- Moarta. raspund eu simplu.

- Stai putin. Ati fost intr-o misiune fara mine? exclama Lerna.

Ii arunc o privire seaca. Deci el nu stia ca am plecat. Marus isi scarpina ceafa stanjenit.

- Lerna, stii in cate misiuni am fost fara tine? intreb fara sa astept un raspuns.

- Stiu. ofteaza Calatorul infrant. Si ce ati facut in misiune?

- Ne-am jucat de-a v-ati ascunselea cu Leon, ce altceva am putut sa facem? spun eu sarcastica.

Lerna pufneste indignat. Eu imi dau ochii peste cap si ma indrept spre tejghea, unde sunt cateva farfurii pline cu alimente asemanatoare cu cele mancate de cei doi baieti. Iau dintr-un dulap un platou metalic si doua farfurii, apoi incep sa le umplu cu ce vad. Marcus si Lerna stau in liniste si le simt privirile pe spate. Nu stiu daca asteapta sa plec sau vor sa imi spuna ca arat ca naiba. Cu ambele sunt de acord. Picioarele mele ingheata pe parchetul rece si incep sa aiba o nuanta de galben, de parca tipa la mine sa plec inapoi la Camber pe patul cald si comod. Doar cana fierbinte din mainile mele ma mai incalzeste, dar o las si pe aia pe platou.

- Pari suparata. isi vocifireaza Marcus gandurile. Ceva nu a functionat cum trebuie in Amaris?

- M-am certat cu Camber. zic eu, aproape intorcandu-ma ca sa il privesc urat.

Stiam ca nu e vina lor ca noi ne-am certat, dar nu ma puteam abtine. Daca nu imi vars nervii pe ceva, voi ajunge din nou sa fac ceva necugetat. Singura persoana care va primi mereu furia si frustrarea mea va fi Leon si nu cred ca ar dura atat de mult pana voi ajunge inapoi in Amaris.

Tacerea celor doi a fost semnul meu sa plec. Tin strans platoul in maini si ies din bucatarie. Merg de-a lungul holului inapoi spre camera noastra. Camber imi aduce deseori mancare in camera, mai ales cand ma simt rau. Ar fi logic sa il rasplatesc si eu la fel. Inima imi bubuie in piept cand ajung in fata usii inchise, desi trebuie sa fac ceva extrem de simplu. Doar gandul la reactia lui Camber ma face sa vreau sa ma ascund sub un pat cu patura trasa peste cap. Oare va fi furios? Fericit? Indiferent? Macar se va trezi? Ma va ierta?