Cap.2-My life

3.1K 153 32
                                    

Dedicat lui AlpacaAna6969

*BEEP! BEEP! BEEP!*

Deschid ochii speriata, uitandu-ma in jur. Imi ridic capul sa vad de unde vine zgomotul enervant si respir usurata cand se opreste. Ce bine ca am setat alarma sa se opreasca dupa 5 minute. Ma dau incet jos din pat, realizand ca trebuie sa ma pregatesc de liceu. Super...

Liceul, dupa mine, e ca o inchisoare unde iti baga pe gat mate, engleza, chimie, si MULTE ALTE MATERII nefolositoare. Si care e cea mai naspa clasa din liceu? A 12-a! Toti profesorii- si nu numai -ne sacaie la cap cu bacul lor idiot de parca noi, cei care incercam sa trecem la toate materiile, nu am fi constienti ca daca nu trecem bacul, nu putem sa absolvim liceul. Era mult mai bine in scoala generala. Profesorii erau mult mai indulgenti, iar materiile erau mai usoare. Aveam note numai de 9 si 10. Pe cand aici... Ei bine, incerc sa supravietuiesc cu cate un 7, uneori cu 8.

Imi iau papucii in picioare si merg la baie, unde imi fac rutina zilnica. Dureaza in jur de vreo 10 minute si le multumesc parintilor ca mi-au facut o baie doar a mea, pe care sa n-o impart cu nimeni. Imi termin treaba si ies din baie, mergand spre dulapul cu haine sa imi aleg cu ce imbrac in cea mai naspa zi din timpul saptamanii: LUNI. Imi aleg o camasa rosie in carouri si niste blugi negri pe picior si ma imbrac rapid cu hainele alese. Merg la oglinda si ma uit atenta la tinuta aleasa, sa ma asigur ca imi vine bine. Zambesc multumita de rezultat si imi iau peria, pieptanandu-mi cu grija parul blond si matasos. Imi prind parul intr-o coada de cal, imi iau geanta si cobor in bucatarie, unde dau de fratele meu Josh stand cocotat pe masa, care vorbea prin mesaje cu "iubita" lui. Imi dau ochii peste cap si trantesc geanta pe un scaun, sperand sa ma observe.

-Neata, spune cu privirea in telefon.

-Neata. Unde sunt mama si tata? intreb luandu-mi un mar verde de pe masa.

-Au luat primul avion spre Africa. Trebuie sa trateze niste pacienti cu tot felul de infectii scarboase. Au zis ca vor sta in jur de un an.

-P-poftim?!? intreb uimita scapand marul pe jos. Un an?!? Nu pot sa cred...

-Mda, nu e mare scofala. Sa nu crezi ca voi juca rolul de fratele grijuliu care are grija de toate. Esti pe cont propriu mucoaso, spune tastand nervos pe telefon.

Nu pot sa cred ce tocmai a zis! Doamne ce idiot!! Care e problema lui frate?!? Ok, mereu a fost un prost care m-a considerat de cand m-am nascut o pacoste si o mucoasa pentru ca el are 22 si eu 18- nu ca ar fi diferenta de varsta prea mare - si care mereu si-a batut joc de mine, dar acum chiar a intrecut masura! Cum poate sa fie atat de insensibil?!? Oricum, cea mai dureroasa lovitura primita de la el a fost atunci cand mi-a spus ca am fost un accident, ca nu trebuia sa ma nasc...

Inghit in sec, abtinandu-ma cu greu sa nu plang, imi iau geanta de pe scaun si merg grabita in hol. Imi iau cheile, ma incalt cu o pereche de cizme negre si deschid usa de la intrare dand sa ies, cand o mana ma apuca puternic de incheietura, obligandu-ma sa ma intorc.

-Melissa, nu am vorbit serios. Daca vrei te duc eu la liceu, spune privindu-ma bland.

-Vai, ce dragut, te-ai oferit si tu pentru prima oara de cand m-am nascut sa ma duci undeva, spun zambindu-i fals. Dar ma descurc, sunt pe cont propriu, chiar tu ai zis-o.

-Doamne, incearca omul sa fie dragut cu tine si tu faci niste fite de cacat. Ce dracu ai mai patit?? ma intreaba parand vizibil nervos ca nu m-a pacalit cu trucul lui de doi bani.

-CE DRACU AM MAI PATIT?!? Chiar ai tupeul sa ma intrebi asta?!? Ow, o nimica toata, doar faptul ca in astia 18 ani nu mi-ai fost nici frate, nici o ruda indepartata, nici macar coleg de casa, ca sa zic asa. Mereu ti-ai batut joc de mine si m-ai tratat ca pe o mizerie insignifianta de sub patul tau! Am o inima si un suflet. Crede-ma le folosesc pe amandoua. Crezi ca nu am nevoie de un frate, de o mama, un tata?? Cum parintii nostri sunt mereu plecati, ramanem doar noi doi si am nevoie de tine, de afectiunea ta! Te iubesc prostule, mereu am facut-o oricat de mult rau mi-ai fi facut, dar tie niciodata nu ti-a pasat! Stii ce, las-o balta. Ma descurc si fara tine, uita ce am zis, spun iesind ca o furtuna pe usa trantind-o mai apoi in urma mea.

*

Intru in clasa mergand spre randul de la fereastra si imi asez geanta in ultima banca. Imi scot cartea, caietul si un pix pentru ora de fizica si ma asez in banca gandindu-ma la ce i-am zis lui Josh. Nu inteleg de ce mereu trebuie sa fie asa... Ce i-am facut sa ma urasca in halul asta? De fiecare data cand raman singura cu el ma baga in seama odata la 2 zile ca sa ma intrebe unde ii sunt lucrurile, pentru ca in mintea lui bolnava el crede ca i le fur. Mai bine eram singura la parinti.

-Hey Melissa! ma saluta bucuros Luke, venind spre mine.

-Hey... spun jucandu-ma nervoasa cu pixul.

-Esti bine? Adica, pari un pic cam abatuta, spune asezandu-se pe scaunul de langa mine.

-D-da, sunt ok, spun cu voce scazuta.

-Mel, te cunosc de atatia ani si nu ma poti minti... Ce s-a intamplat? ma intreaba punandu-si protectiv mana pe spatele meu.

-J-Josh... soptesc cu ochii inchisi, bufnindu-ma plansul.

-Shh, gata Melissa, spune luandu-ma in brate.

Ma intorc cu fata spre el, luandu-l puternic in brate. Incep sa plang mai tare, afundandu-mi capul in scobitura gatului lui, el tragandu-ma mai aproape de pieptul lui. Isi plimba mainile de sus pana jos pe spatele meu, trimitandu-mi fiori prin tot corpul si linistindu-ma imediat. Adevarul e ca Luke mi-a fost cel mai bun prieten de cand ne-am mutat in Londra, adica de la inceputul clasei a 9-a. Mereu am fost foarte apropiati si ne spuneam orice. Oricum, de la o vreme am inceput sa simt ca il plac mai mult decat un prieten si nu i-am spus asta pentru ca nu vroiam sa stric prietenia noastra. Adica, nu stiam daca simte la fel si nu am vrut sa risc, chiar daca imi arata ca vrea sa fiu cu el. Am ajuns la inevitabila concluzie ca il iubesc... Da, asa e, il iubesc pe Luke Hemmings! Ma desprind din imbratisare, fiind un pic rosie in obraji. Imi plec capul, uitandu-ma in pamant, Luke ridicandu-mi privirea cu doua degete. Ma uit pierduta in ochii lui albastrii foarte frumosi, nestiind ce sa zic. Isi pune mana pe obrazul meu, mangaindu-l usor, iar cealalta mana o pune pe spatele meu, apropiindu-ma incet de el. Isi apropie lent fata de a mea, buzele noastre fiind la doar cativa centimetri distanta. Mana lui imi mangaie placut spatele si isi lipeste buzele de ale mele, incepand sa le framante cu pasiune. Ii raspund la sarut cu aceeasi pasiune si imi pun mainile in jurul gatului sau, dandu-ma mai aproape de el. Buzele lui le devorau pe ale mele, simtind mii de fiori care urcau si coborau intr-un ritm alert pe sira spinarii mele. Imi musca usor buza inferioara in sarut, scapandu-mi printre buze un geamat inabusit. Isi plaseaza mainile sub coapsele mele si ma ridica brusc, punandu-ma cu grija in poala lui, eu incolacindu-mi picioarele in jurul taliei sale. Limba lui o intalneste pe a mea, incepand un mic tango romantic al limbilor noastre.

-Usor indragostitilor, sa nu va inghititi! spune Sam amuzata.

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Saluuut wattpedistilor! Si da, asta a sunat foarte bizar. Oricum, stiu ca primele capitole va vor parea cam slabe din punct de vedere al exprimarii, da sa fiti siguri ca pe parcurs vor evolua... O poza cu Indiana Evans care o joaca pe Melissa. Pupici :*

Prizoniera răului +18 [Vol. 1]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum