MIRRYAM | 1

22. "Gură spartă"

- Eu...am făcut ceva rău! îmi strânge mâna mai tare și se uită în ochii mei mai intens.

- Iubitule, s-a întâmplat ceva?

- I-am zis lui Christian despre Lizza! spune și închide un ochi, așteptându-mi reacția.

- Nu pot să cred! De ce? încerc să-mi iau mâna dintr-a lui, dar o ține prea strâns.

- Fiindcă vreau să mai luăm un cuplu la cabană!

- Cuplu? repet.

- Da! Christian a zis că "e drăguță", și plus mi-a mai povestit despre faptul că și-a cam dat seama că îl place, fiindcă de fiecare dată când trecea pe lângă el era mult mai timidă. A spus că o să încerce să se apropie de ea.

- Ar fi bine, dar ești gură-spartă! aproape țip. Nu poți să ți un secret! Data viitoare nu-ți mai spun nimic!

- Iar pe "gură-spartă" ăla, îl iubești! Te rog, nu te supăra pe mine! face niște ochi de cățeluș.

- Ai noroc! spun eu și mă apropii ca să îl pot săruta.

M-am ridicat peste masă, și l-am sărutat scurt. Apoi, ne-am savurat băuturile, și am plecat.

|~~*°*°*°*°*~~|

     O lună de zile a trecut că prin vedere, bucurându-mă de fiecare zi alături de Mike. De ziua mea am stat acasă. Mi-a făcut un cadou chiar foarte neașteptat și care m-a intimidat: o lenjerie intima de la Victoria's Secrets și încă ceva care m-a șocat, au fost o pereche de cătușe cu puf roz. Nu vreți să vă imaginați cât de rușinată am fost, mai ales că m-a pus să deschid cadoul în fața tuturor prietenilor săi și ai mei.
Fiind în preajma sărbătorilor, se apropia vacanța de iarnă, în care eu, Mike și ceilalți prieteni, trebuia să plecăm în "excursia" propriu-zisă.

|••Cu o zi înainte de plecare••|

- Trebuie să îmi fac repede bagajul! Am rămas singura cu bagajul nefăcut.

Tata a aflat de Mike și mi-a dat permisiunea să fiu împreună cu el. Cina de familie s-a organizat, așa că părinții noștrii s-au cunoscut mai bine, iar tata a început să îl placă pe Mike.
În camera mea, el stătea lângă mine și mă ajuta cu împăturitul hainelor.

- Stai liniștită, dragostea mea, că ai timp toată seara să îl faci! spune el, sărutându-mă pe obraz.

Un ciocănit în ușă a întrerupt faza dintre noi. M-am dus repede să deschid, văzând că e mama, cu o farfurie de fursecuri în mână.

- V-am adus gustări! Sper să vă placă!

- Mersi, mamă! îi zâmbesc.

- Mulțumim, doamnă! se aude și Mike de după ușă, iar mama își bagă capul în cameră ca să-l vadă mai bine.

- Spune-mi Teresa! râde ea, iar eu îmi ridic sprâncenele.

- Atunci, mulțumim Teresa! Nu sună bine! O să vă zic așa, fiindcă îmi place să respect lumea mai în vârstă decât mine.

- Foarte frumos din partea ta, dragule! îi zâmbește.

- Mulțumim încă o dată! Te iubesc!

- Și eu, iubire!

- Îi ziceam mamei! spun și râd, după ce închid ușa camerei.

- Și ce? Vino să împachetăm în continuare.

Până când am terminat, a început să se însereze.

- Iubito, e deja 18:46, trebuie să îmi fac și eu bagajul, să mă culc mai devreme, fiindcă mâine eu o să conduc până la ieșirea din New York și aeroport.

- Păi, tu ai stat cu mine să îți faci bagajul, iar tu nu l-ai făcut? mă încrunt.

- Exact, iubire! Oricum, eu mi-l fac repede!

M-am apropiat de el și l-am strâns tare în brațe, apoi m-a sărutat o dată pe gât și s-a dezlipit de mine. Când i-am simțit buzele pe pielea mea, m-a trecut un fior pe spate.

- Trebuie să plec! O să îmi fie dor de tine! Nu vrei să dormim la mine în seara asta? mă întreabă, iar eu mă uit confuză la el.

- Iubitule...trebuie să mă pregătesc și eu în seara asta. Ne vedem mâine de dimineață și o să stăm mai mult împreună, o săptămână întregă chiar, zi și noapte! Îți promit! îi zâmbesc, apoi mă ridic pe vârfuri ca să ajung la buzele lui și să-l sărut apăsat.

A oftat, apoi l-am condus până la ușă, imediat după ce și-a luat 'la revedere' de la familie.
M-am întors în cameră, iar după un duș fierbinte m-am schimbat în pijamale și fața mea a făcut contact cu perna, imediat după.

       De dimineață în ziua plecării...

Alarma ceasului a sunat, iar eu m-am sculat din pat că arsă, luându-mi hainele pregătite de aseară să mă îmbrac.
Mama deja mă aștepta în bucătărie cu câteva sandwich-uri făcute pentru mine și Mike, să le avem în mașină în caz că ne e foame. Îi era frică să nu mâncăm cine știe ce prostii de alimente expirate, așa că le-a făcut ca să fie sigură.

- Mulțumim! Trebuie să îl sun pe Mike! îi zâmbesc, apoi mă îndrept spre camera mea.

Mike: Ești pregătită?
Eu: Normal! Tu unde ești?
Mike: Acum plec de acasă! Harry s-a dus deja să o ia pe Derya...
Eu: Ok, când ești la mine la bloc, îmi trimiți mesaj să ies. Pupic!
Mike: Pa, iubire!

°°°

A ajuns destul de repede în fața blocului. Mi-am luat "la revedere" de la mama,tata și Sarra, apoi am coborât grăbită scările. Am intrat în mașină foarte fericită, cu toate că era 5 dimineața.

- Ce e cu tine de ești așa fericită? Eu mor de somn și tu ești toată un zâmbet!

- Sunt super entuziasmată! Tu nu? râd, apoi îmi înfășor paltonul în jurul corpului.

- Ba da. Mergem acum! spune el printre râsete.

Se apleacă peste cotieră, apoi își presează buzele de ale mele lung.

Ne-am întâlnit cu Harry și Derya la ieșirea din New York, sau mai precis,  la pista de curse. Mă uitam la Derya și i se citea fericirea pură pe față, ca și mie. Am văzut că o mașină a parcat în spatele nostru. Erau chiar Christian și Lizza. Văd că deja s-a legat ceva între ei, dar nu i-am mai văzut prin școală să dea semne că sunt împreună sau că se plac. Mike a făcut bine că i-a zis lui Christian de Lizza, iar Lizza a primit ce și-a dorit, dar o să fie interogată de mine!
  Sunt singură în mașină, așa că fac ce vreau! Mike stă cu Harry și vorbesc, cel mai probabil discută pe unde o luăm ca să ajungem la cabană. Îl văd pe raza mea de soare cum vine spre mașină, la scurt timp.

- Gata, iubire! Să mergem!

*

Pe drum am avut un mic incident, adică Harry și Derya au încurcat drumurile, luând-o greșit, dar noroc cu GPS-ul care i-a direcționat înapoi spre calea corectă.
Ca să ajungem la cabană, Mike mi-a explicat că trebuie să o luăm printr-o pădure, și chiar așa a fost. Drumul pe care am luat-o, a fost foarte îngust, iar pe de-o parte și de alta erau numai brazi, acoperiți cu zăpadă.

- Iubitule, noi am luat-o bine pe aici, nu?

- Așa îmi aminteam eu drumul! Sau...am luat-o greșit?