Vampirium II: Spune-mi tu ce e iubirea

Capitolul 23: "Orice înseamnă mult"

C A P I T O L U L 23

E M M A

Desi voia să luam mașina până mai la vale, am preferat să mergem pe jos, ca să ne bucurăm de frumusețea naturii. Toate străzile erau destul de aglomerate, turiștii se plimbau peste tot, fotografiau, vorbeau. Vântul adia răcoros, însă nu într-un mod deranjant. Când am ajuns pe plajă, înainte să intram cu picioarele in nisip, m-am descaltat să simt mai bine ceea ce ma înconjoară. Apa era atat de caldă și de plăcută, încât mi-am udat și blugii până la jumatate.

Spre surprinderea mea, nici Qwin nu a stat pe margine. Si-a sacrificat pantalonii de stofă că să mă fugareasca prin apă, după ce am început să il stropesc. Când m-a prins, m-a ridicat în brațele sale si m-a învârtit până când nu mai stiam cum mă numesc. Totusi, de departe a fost cea mai frumoasă întâlnire. Ne-am bătut cu apă iarăși, am râs, am vorbit si ne-am sarutat până când s-a lăsat seara. Când întunericul se lăsase asupra noastră, ne-am întins pe nisip, ținându-ne de mână. Cerul era înstelat si așa de frumos, încât m-am tot uitat la el pentru mai multe minute.

  - Mi-ai oferit cea mai frumoasă zi din viața mea, Emma. Îți mulțumesc, spune cu o sclipire ciudată în ochi, apoi imi sărută podul palmei gentil.

Mă apropii mai mult, până când stau așezată cu capul pe pieptul sau. Astfel ii aud inima bătând si mă simt cât se poate de apropiata de el. Nu mă respinge, ci începe să deseneze tot felul de forme pe umărul meu sau să se joace cu părul care deja e plin de nisip. Fiori plăcuți mi se răspândesc în tot corpul si cred ca si Qwin simte același lucru. Într-o secundă se află deasupra mea, cu o mână care imi susține capul și cu cealaltă strânsă pe talie. Fără să imi spună nimic, se apleacă și mă sărută flămând, de parcă ar fi așteptat acest lucru întreaga seară. Îi răspund în aceeași manieră si îmi infasor mâinile în jurul gâtului sau, ca să il trag mai aproape.

Este ireal cum ne potrivim, cum reușește să mă amețeasca astfel. Nu stiu cat timp petrecem acolo, afundati in nisip si explorandu-ne unul pe altul. Mâna lui a pătruns pe sub bluza mea si a inceput să imi mângâie pielea, însă nu a înaintat în alte părți si am apreciat acest lucru. Buzele sale mi-au cercetat fiecare parte a pielii, gâtul, clavicula. Cand ne-am îndepărtat, plămânii mei cerșeau după aer, iar buzele îmi erau umflate si mă usturau. Însă nu regret nimic.

Imaginea lui era de altfel una pe care nu o puteai trece cu vederea. Numai parul răvășit din cauza mainilor mele ma făcea să imi doresc sa il sărut din nou.

  - Vrei să mergem? șoptește după mai multe minute in care doar am stat unul lipit de celălalt.

Aș vrea să rămânem aici pentru restul vietii. Doar noi doi, să ne bucurăm de liniștea și de frumusețea naturii. Pentru că atunci când este langa mine, nu există alt lucru pe care mi l-aș mai putea dori. Însă el are anumite responsabilități pe care trebuie să si le îndeplinească. Eu nu il pot distrage doar pentru că sunt egoistă și vreau să aibe timp doar pentru mine. Și-a construit propria viață, pe care trebuie să o trăiască.

  - Putem să rămânem aici pentru totdeauna daca vrei. Doar noi, înconjurați de natură. Găsim un loc al nostru si trăim exact așa cum ne dorim, dă glas gândurilor mele si nu pot să nu zâmbesc multumită.

  - Ti-ai putea părăsi viața de acum doar pentru mine? nu îmi pot abține întrebarea, iar el rânjește oarecum mulțumit.

  - As putea sa fac orice pentru tine, mărturisește și găsesc în ochii lui sinceritatea.