Priviri

4.2K 135 6
                                    

Perspectiva lui Ryan:

Da, deci, a trecut o săptămână de când eu și Nora suntem un,, cuplu", nu mie ușor să spun ,dar parcă nu e în apele ei... Nu știu cum să o fac să fie un pic mai fericită, afacerea mea merge destul de bine și nu am de gând să mă laud, dar cred că am ajuns cel mai bogat om din țara asta. Eforturile mele au ajuns la limită și acum îmi ,,petrec" victoria mult așteptată.
Mă sui încet pe treptele care duc spre etajul unde este camera Norei. Vreau să îmi petrec seara asta cu ea. Bat la ușă și mă uit în cameră ,dar Nora nu e nicăieri, pe unde umblă fata asta? Mă uit în dulapul de haine și nici acolo nu e, deodată aud o ușa, era ușa de la baie, în camera își face ușor apariția Nora, care este acoperită doar de un prosop de culoare albă. Ochi săi aterizează pe mine și începe să prindă o culoare roșiatică la obraji.
Nora: Ryan, ce faci tu aici?
Încearcă să spună fără să se bâlbâie, desi pare destul de agitată.
Ryan: Nu am voie să îmi văd iubita? Spun eu uitându-mă atent la corpul și mimica sa, aceasta îmi trimite o privire urâtă ,acea privire ducând la sentimentul de rușine ,dar parcă ar vrea să plec și să nu o mai privesc așa.
Nora: Vreau să pleci de la mine din cameră. Macar până mă schimb !
Ryan: O haide, Nora, parcă ai fi prima femeie care o văd goală !
Nora: Deci ai fost în patul mai multor fete, să înțeleg?
Ryan: Nu o spune așa dur, doar mă distram și eu. Plus sunt tanar e normal să fiu un pic mai activ.
Nora: Un pic mai mult aș spune, însă cu mine nu îți merge, vreau să mă lași singură !
Ryan : Asta nu se v-a întâmpla, nu atâta timp cât traiesc eu !
Încerc să mă apropi  de ea, îi simt frica care o emană ea în aer, tremură și observ, ajuns lângă ea o apuc de talie și o trag la pieptul meu  aceasta ramane blocată și nu mai scoate nici un cuvant, ne uităm unul la altul și rămânem blocați câteva minute bune. Încetul cu încetul Nora începe să își facă curaj să vorbească.
Nora: Ryan... Te rog, lasă-mă să mă schimb singură. Te rog!
Vocea sa răgușită și înspăimântată mă face să mă uit la ea atent și când privesc în jos descopar niste sâni perfecți ,ar trebui să fie atinși de mine nu de altcineva. Oare ia mai atins cineva înaintea mea?
Nora își retrage privirea de pe mine începând să se miște ,deci nu prea poate ,eu sunt mai puternic decât ea și știe asta  deși acceptă greu adevărul.
Ryan: Calmează-te! O i-au într-o îmbrățișare, simțind cum încă tremură.
Nora acceptă îmbrățișarea și rămâne în poziția care eu am adoptat-o. Un pic de neatenție din partea mea și ea pleacă din brațele mele brusc. O prind de mână și o trag înspre mine.
Ryan: Nora, unde te duci?
Nora: La dulap, îmi i-au haine și mă schimb la baie dacă nu mă lași singură să mă schimb aici.
Ryan: Te las! Nu îți face probleme !
Mă îndepărtez de ea, mă așez pe patul ei și ea se uită derutată la mine.
Nora: Ai spus că mă lași, pleacă din cameră Ryan !
Ryan: Știi cred că aș vrea să te schimbi în fața mea.
Nora : Ce?
Nora pare destul de agitată de parcă ar veni sfârșitul lumi pentru ea, senzația mea o face să se simtă așa, îmi place ce pot îi produce pe bază de sentimente.
Nora: Nu. Nu o să fac asta !
Ryan: Nu ai de ales ,ori o faci tu ,ori te dezbrac eu și te și îmbrac să pară mai frumos, însă nu pot promite că te îmbrac așa repede.
Zâmbetul meu apare pe fața mea,Nora e dea dreptul foarte speriată ,nu știe cum să scape din această situație și rămâne pe gânduri. Sărăcuța! Să văd cum mai scapi din asta dragă!!

RAPITORUL MEU Where stories live. Discover now