Telefonul

1.8K 111 28
                                    

Perspectiva Nora:

Gonim pe autostrada asta cu viteza mare inca nu imi vine a crede ca am putut alege asa bine, mi-am salvat copii si sunt recunoascătoare pentru asta, insa de aici incepe dezastru, nu ma așteptam sa se intample asta inca sunt blocata in lumea gandurilor mele derutate care nu isi au locul in sufletul meu inca si nu stiu daca vor avea vrodata un loc acolo.
Dylan: Nu ai de gand sa zici nimic?
Nora : Ce as putea zice?  Te credeam prieten nu dusman si mai mult decat atat nu te vedem in stare sa faci tot ce ai facut! Sunt derutata  si pe langa asta mi-ai pus copii in pericol!
Dylan: Erau cu oamenii mei, nu le facea nimic, jur!
Nora : De unde stii tu ce persoane  sunt ei? Si mai mult de atat de unde stiu eu ca copii mei au ajuns la Ryan?
Dylan: Doar ai incredere, ti-am promis, m-am ținut de cuvant ca tine!
Nora : De ce faci asta?
Dylan: Adica?
Nora : De ce ma rapesti asa?  Am mai trecut prin asta sunt obișnuita, insa nu ma gandeam ca ma va ataca cel mai bun prieten care il credeam frate!
Dylan : Imi pare rau, Nora!  Era singura cale!
Nora : Ba nu, nu era, drumuri de adoptat erau multe, insa tu ai ales doar ce ai vrut tu! Si nu e ortodox ce ai facut!
Dylan: Scuze Nora, dar daca spuneam ca sunt îndrăgostit de tine, veneai cu mine si il lasai pe Ryan?
Întrebarea lui mi-a pus capac, nu stiu ce faceam insa ma voi gândi cum acționam cândva!
Nora : Nu știu...
Dylan : Vezi.. Il alegeai pe el! Dupa cate ti- a facut, tot pe el il alegeai!
Mâinile lui Dylan apasa tare volan ii simt nervii in tot corpul lui, e furios, niciodata nu am vazut latură asta a lui.
Nora : Orice zici, e tatal copiilor mei, e normal crede-ma!
Dylan : Dupa cate ti-a facut?
Nora : E problema noastra!
Dylan : Uneori ma priveste si pe mine!
Nora : Serios? Nu stiam, de cand?
Dylan : Nu vreau glume acum Nora!
Nora : Si tu crezi ca eu vreau?  Daca as avea de ales as alege ca asta sa fie un vis urat!
Dylan: Vei trai cu mine de azi incolo, vei invata sa ma iubesti si il vei uita pe acel prăpădit!
Nora : Nu imi pot uita copii, imi e dor de ei si tu stii asta! Cum mi-ai putut face asta?  Si unde mergem?
Dylan: Vom merge la un apartament de al meu, vreau sa fi femeie cuminte asfel voi aplica chestiile rele pe tine!
Nora : Nu am crezut ca ma vei ameninta vrodata!
Dylan: Lumea e plina de surprize!
Nora : Observ!
Dylan : Mai avem putin si coboram!
Nora : Bun. Nu o sa iti dau satisfacția sa ma vezi suferind daca asta te face fericit!
Dylan: Te vreau fericita mereu alaturi de mine daca se poate!
Nora : In sufletul tau negru mai e si o lumina uneori, poate aceia vrea altceva nu ce vrei tu!
Dylan: Asta nu stiu daca e posibil, dar sa spunem ca te cred!
Nora :Cand o sa imi revăd copii?
Dylan: Nu stiu..
Nora : Ce plan e asta, daca nu este avantaj sa raman cu tine? Cu ce ma au la mana, ma rog? 
Dylan: Copii!
Nora: Sunt cu Ryan, daca sunt cu el nu ai ce le face!
Dylan : Vrei sa ii mai vezi vrodata?
Nora : Normal, doar sunt parte din mine!!
Dylan : Atunci o sa fi fata cuminte!
Nora : Uneori nu te inteleg!
Dylan: Nici nu trebuie! E deajuns ca esti aici cu mine.
Nora : Mergi mai usor ce atata viteza, o sa facem accident!
Dylan : Ma descurc, nu te impacienta degeaba!
Nora : Nu fac nimic degeaba!
Vad cum nu mai ma baga in seama si observ cum merge si mai tare, deja ma sperie, nici Ryan nu mergea asa de fata cu mine, l-as pune sa opreasca insa la nervii lui clar va merge mai tare!
Deodata telefonul meu suna si privirea lui este îndreptata spre mine.
Dylan: Cine te suna?
Ma uit pe ecranul telefonului si observ ca cel care ma suna este Ryan..
Nora :E Ryan, trebuie sa raspund, asfel nu voi stii daca copii mei sunt bine!
Dylan : Te las sa vorbesti insa daca aflu ca faci ceva contra mea nu o sa mai vezi vrun telefon vrodata!
Nora : Nu voi face, promit, cand promit ceva  ma tin de cuvant!
Dylan : Asa sa faci!
Apas grabita pe ecran si răspund.
Ryan : Nora, esti bine?
Nora : Da, sa zicem!
Ryan : Te voi salva promit!
Nora : Copii sunt bine?
Ryan : Da sunt cu mine!
Nora : Ai grija de ei si spunele ca ii pup!
Ryan : Le voi spune!  Cum de nu ti-a luat telefonul.
Nora : Avem o înțelegere, am obținuto cumva mai greu dar na.
Ryan : Mie dor de tine deja chiar daca poate sentimentele tale pentru mine nu sunt aceleași!
Cred ca asta e momentul ca Ryan sa stie de adevăratele mele sentimente!
Nora : Sunt aceleași ca si ale tale, nu mai pot vorbi mult, te iubesc...
Nu apuc sa zic altceva ca Dylan imi ia telefonul si inchide apelul cu Ryan.
Dylan: Uita-l e pierdut deja!
Nora : Ai zis ca ma lasi sa vorbesc linistita!
Dylan: Nu atat timp cat va mărturisiti sentimentele fata de mine, nu suport asta!
Nora : Ok. Da-mi telefonul!
Dylan: Uite-l, insa ai grija ce vorbesti pe la spatele meu nu ma face sa te ranesc!
Nora : Voi avea grija!
Las telefonul in buzunarul de la pantalonii mei si stau si ma gandesc, mie dor de copii mei, de tot insa trebuie sa fiu puternica si sa lupt pentru binele lor, nu ma va dărâma el, plus Dylan e mai confuz, ceva il faramata si vad asta, nu ma poate controla, daca Ryan nu a reusit nici el nu va reusi! Grabeste-te Ryan, te astept, viata mea! Nu ma voi lasa la asfel de tip, nu ma va putea controla!

RAPITORUL MEU Where stories live. Discover now