RAPITORUL MEU

Se sinucide?

Perspectiva Dylan:

Stau linistit pe pat,  gandindu-ma la
tot  ce  am realizat pana acum, o bataie un usa imi strica toate planurile si vad cum un gardian intra in camera mea.
Gardianul: Domnule sa intamplat ceva rau, trebuie sa veniti sa vedeti!
Dau din cap aprobator si ma duc cu acel gardian spre cauza problemei, cand ajung in fata camerei lui Nora imi dau seama ca poate rade de mine acest gardian, Nora nu a facut nimic rau de cand a ajuns aici mai au putin si izbucnesc in ras.
Dylan: Ce imi vei arată aici?
Gardianul: A spus ca vrea sa vorbeasca cu voi, nu cu mine!
Dylan: Inteleg!
Intru in camera si deodata raman șocat de tot ce vad, pe perete este scris cu un marcar sau ruj rosu,, Nu ma poti controla ", pernele sunt sfâșiate pe jos aruncate, haine si ele aruncate peste tot, bibelouri si tablourile sunt sparte si simt ca furia mea prinde cote mari. Ma uit sa vad cine este sursa problemelor astea insa deodata ce ma uit vad o Nora care sta in picioare pe pat, privundu-ma mulțumită, in mana are un, nu se poate, de unde are un cutit? Nu tin minte sa ii fi dat vrunul.
Cuțit acela este îndreptat spre.. Ea!!!!!
Ce naiba vrea sa faca?Deja ma sperie!
Dylan : Nora, lasa acel cutit jos, e periculos!
Nora : Daca nu ma duci la copii mei, adio Nora!
O privesc cu apropie cuțitul de ea incet si cand atinge corpul ei cu varful cutitului simt ca mor pe dinăuntru.
Dylan: Nora, stai!!  Nu face asta!
Nora : Vrei sa nu o fac?
Dylan : Nu o fa!
Nora : Daca vrei ca sa mai trăiesc alaturi de tine in clipa de fata  ma vei duce la copii mei! Si eu iti promit ca nimeni nu te va ataca!
Dylan: Ce te face sa crezi ca te-as lasa acolo?  Si nu te cred in stare sa te omori!
Nora : Habar nu ai tu de ce sunt eu in stare pentru copii mei.
O las sa continue si incep sa strâng mizeria din camera ei,  e dezastru trebuie sa vina cineva sa ii curete camera. Ma uit uneori la ea si de data asta vad cum a inpind cuțitul mai tare si vad cum buzele ei părăsesc un ofatat de durere si cum camasa sa alba se pateaza de sange.
Nora : Acum ma crezi?
Dylan: Esti nebună?  Cum sa iti faci  asta?
Nora : Pentru copii mei imi voi da si viata fara sa regret!
De data asta imi dau seama ca vorbeste serios!
Dylan: De ce vrei sa te duci acolo?
Nora : Fata mea e bolnava de dorul meu daca nu ajung cine stie ce boli poate dezvolta, lasa-ma la ea si promit ca ma intorc la tine!
Dylan:De unde sa stiu eu ca te vei mai intoarce, atata timp cat ma arunci fix in vizuina dusmanului meu?
Nora : Cand ma tin de cuvant, ma tin! Plus mai mult ca sigur ne ai cu ceva la mana!
Dylan: Daca nu vei face ce iti spun dupa si daca aflu ca ma tradezi, adio copii!
Mai mult ca sigur asa se sperie si nu va incerca sa se împotriveasca!
Nora : Sunt de acord, insa lasa-ma o zi cu copii!
Dylan: E prea mult!
Nora : Au nevoie de mine, daca eu nu le pot fi aproape atunci nu mai am de ce trai pe acest pamant!
Cuvintele ei dure ma fac sa tresar, o vad cum tine cuțitul chiar aproape rau de tot,  la cum arata e in stare sa se sinucida.
Dylan: Stoop, te  duc eu la ei, dar te vei intoarce, da?
Nora : Promit!
Dylan: Acum da cuțitul ala!
Nora : Nu pana nu ma duci la copii, nu am incredere in tine.
Deja ma blocat, bine  o voi duce, apoi i voi lua inapoi.
Dylan : Pregătește-te , plecam!
Nora : Asa mai merge!
O vad fericita, imi dau seama ca copii sunt totul pentru ea asa ca o voi lasa sa se duca si adevărul este ca atunci cand promite face si stiu asta. O las sa isi puna lucrurile si ma duc sa le pun si eu, oricat de periculos ar fi sa o las acolo știe ca copii sunt in pericol daca nu revine la mine asa ca nu va face nimic. Ma duc sa imi pun bagajele, Miami venim!