Un nou început

2.9K 93 20
                                    

                         Volumul 2

Dupa 4 ani..

Perspectiva Nora:

Au trecut 4 ani de cand eu si Clara am plecat la Paris, departe de el... De atunci cand ma inselat nu am mai putut avea încredere in nici un barbat, asadar am ramas singura insa nu chiar singura, dupa 4 luni dupa ce m-am despartit de Ryan am aflat ca sunt insarcinata in a 4-a luna prima data am simtit ca am fost blestemata singura cu un bebelus care trebuie sa vina pe lume care nu va avea tata si nu stiu cum o sa ii explic eu asta fara sa ca o implic emotional sau sa ii afectez viata invrun fel copilului meu, greu de explicat unui copil de ce nu mai are tata.. Dupa ce am aflat ca sunt insarcinata si ca nu mai pot face vrun avort sau ceva de genu, am apceptat situatia in care ma aflu, doar Clara stie prin cate am trecut de aceia am luato cu mine la Paris unde ne-am refacut amundoua viata, Clara a fost alaturi de mine la nasterea copiilor mei si daca va intrebati de ce am spus copii acest fapt se datoreaza ca in luna a 7-a am aflat ca am gemeni o fetita si un baiat, sarcina nu a fost una usoara eu fiind prea slaba copii grei, doctorul mi-a spus de complicatii ca e posibil ca sa nu pot naste in felul asta dar nu l-am ascultat si am nascut insa minunea mea cea mare a fost sa aflu ca copii mei s-au nascut normal chiar si cu cate complicatii am avut si cati medici au spus ca nu voi putea, uite ca am reusit le-am dovedit tuturor ca dragostea mea pentru copii mei este infinita. Clara ma ajutat mult, ea a muncit pentru mine si copii mei in tot acel timp cand eu nu puteam, ii raman datoare pe viata pentru acest fapt deja o simt mai mult decat o prietena, Clara este sora mea doar decat avem parintii diferiti. Daca va intrebati de familia mea, ei bine, dupa ce am aflat ca sunt insarcinata nu am mai dat pe la ei, nici nu le-am spus de sarcina, le-am trimis o scrisoare in care am spus ca vreau sa incep o alta viata departe de toate si ca o sa ma intorc candva, normal ca i-am suparat sunt constienta de asta insa am vrut sa imi apar copii de toti, sa ii protejez.
In momentul de fata copii mei au deja 4 ani si ma simt o mama implinita pe toate partiile, mi-am luat si un serviciu pentru a nu mai folosi banii Clarei mereu desii ea insista ca ma poate ajuta in continuare. Clara si eu si copii suntem o familie si asta ne face foarte fericitii si noi eu si Clara umplem golul copiilor lasat de tatal lor. Oricum nici Ryan nu stie de sarcina, nu am vrut sa il mai vad si la cate a facut nu merita sa fie tata la copii, nici nu cred ca ar fi vrut la ce usor ma inselat el, nu am cautat sa ii aud explicatiile imi era deajuns ce am vazut atunci. Oricum acesti anii m-au facut sa ma maturizez, am devenit mama cu responsabilitatii, am luptat sa nasc doi copii cu o sarcina cu complicatii, am fost deprimata, suparata de tot ce sa intamplat intre mine si Ryan, insa l-am uitat cat de cat oricum a trecut mult timp si sunt sigura ca si el ma uitat de tot, mi-am gasit un job ca sa imi cresc copii si sunt foarte fericita pentru asta deoarece serviciul meu este foarte placut de mine deoarece de micul meu am vrut sa devin critic de moda si se pare ca succesul mi-a batut la usa aici in Paris am devenit cunoscuta, copii mei nu au orice mama au o mama faimoasa care la ora actuala le poate cumpara copiilor ei tot ce isi doresc si sa imi platesc datoria fata de Clara pentru tot ajutorul acordat de ea pana acum. Insa recunosc sa fi faimos nu e usor, sunt intrebata de toate vedetele Parisului cum sa se imbrace etc.. Sunt exstrem de ocupata, asa ca am decis sa imi inscriu copii la o gradinita privata la inceput nu prea le-a placut acolo ar trebui sa mai stau cu ei insa cum cateva luni au trecut s-au obisnuit la gradinita si asa mereu isi doresc sa stea acolo insa dupa ce imi termin programul meu la serviciu ma duc si ii i-au de la gradinita. E compicat, noaptea imi fac proiectele pentru serviciu si ma informez sa fiu un critic excelent si uneori gatesc, da ati auzit bine, gatesc noaptea, pentru ca ziua nu am cand, iar daca nu gatesc copii mei nu au ce manca, da nu va ganditii ca la banii mei sunt zgarcita si nu caut o bona pentru copii  insa im ziua de astazi e dificil sa iti lasi copii pe mana tuturor. Vreau sa ii cresc eu nu altcineva, azi am zi libera deci voi fi ca de obicei ca in zilele mele libere o mama care isi educa copii atunci cand poate.
Sunt in bucatarie de vro 2 h, Clara mi-a spus ca aduce ea copii de la gradinita si sa prepar eu mancarea pentru a avea o cina ca la carte. Asa ca  am gatit o supa de pui numai buna si sanatoasa pentru copii mei si pentru mine si Clara.
Usa se deschide si pe ea imi intra copii cu rupsacurile lor in spate, iar dupa ei intra o Clara destul de ganditoare.
Nora: Copii duceti-va si spalati-va pe maini apoi veniti la masa, mama voastra nu a gatit degeaba.
Copii : Da mama!
Alearga amundoi spre baie si spre cuier unde isi lasa gentiiile si hainele dupa ei, am uitat sa mentionez ca vremea afara este urata deoarece este iarna.
Nora: Clara, buna draga mea! Ce faci, cum a fost la serviciu?  Si iti multumesc ca azi ai facut tu treaba de mama in locul meu!
Clara: Cu mare drag, Nora! Stii bine ca tin mult la copii tai pentru mine sa ii aduc de la gradinita a fost o adevarata placere. Plus a fost perfect la serviciu am inaintat inn grad mai mare la firma voi primii un salariu mai mare.
Nora: Felicitari!
Clara: Tie iti e mai  usor esti cunoscuta peste tot  si ai si banii mai multi.
Nora: Si responsabilitate mai mare.
Clara: Desigur ca da!
Nora: Cand ai intrat pe usa imi pareai ganditoare sa intamplat ceva?
Clara: Da, sa intamplat!
Nora: Sper sa nu fie de rau.
Clara : Este...
Nora: Am pus masa vad ca nu iti e foame si nici mie am putea vorbi pe balcon cat stam la o cafea si o tigara ce spui?
Clara : Ar fi perfect, lasam copii sa manance linistitii.
Nora: Exact.
Am uitat sa va spun ca de cand m-am despartit de Ryan si dupa ce am nascut am inceput sa fumez de dor si de necazurile prin care am trecut, acest lucru ma relaxa.
Privirea mea se duce tinta catre cei doi copii ai mei care vin spre bucatarie, se pare ca le e foame de se grabesc asa, Eric, fiul meu se aseaza la masa si isi asteapta sora pe Sophia. Dupa ce sora lui vine acestia incep sa manance.
Eric : Mami tu nu mananci cu noi?
Nora: De data asta mama voastra trece peste aceasta masa si numai mama voastra cat si matusa voastra Clara, noi doua avem de vorbit ceva intre noi.
Eric : Pai si cand vorbim?
Incep sa rad la cuvintele spune de fiul meu el crede ca va participa la convorbirea mea cu Clara, este mai nebunatic de el seamana cu el cu Ryan..  Insa mama trebuie sa se impuna uneori asa ca cand spune mama nu asa va fi.
Nora: Dragii mei copii ce voi vorbi cu Clara este o conversatie intre doi adulti, copii nu au ce cauta in acea discutie, cat voi mancati aici frumos si linistit, eu  voi vorbi cu matusa Clara, sa inteles?
Copii: Da mama!
Nora: Bun!  Pofta buna, dragiilor!
Copii: Multumim mami!
Plec de langa copii mei uitandu-ma cand ies din bucatarie daca mananca asa cum le-am spus si nu se mai cearta pentru ca uneori isi cam calca mama pe coada. Si nu e bine dar mereu uita.
Ma duc spre balcon unde o gasesc pe Clara asezata pe unul dintre scaunele de la masuta de pe balcon.
Nora : Gata, am terminat cu copii, acum spune-mi!  Ce te framanta, draga mea?
Clara : Stii ca ai spus ca vom fi o familie mereu nu?
Nora: Da, Clara.
Clara : Ei bine, eu nu mai  pot sta cu voi...
Nora: De ce?  Am facut ceva rau? 
Clara: In niciun caz, draga mea!  Stii ca eu am o relatie cu Matteo.
Nora: Da stiu.
Clara : Ma voi muta la el, vreau sa imi fac o familie cu un barbat langa mine Nora!
Ma uit la ea si acum inteleg ca stand cu mine si langa copii mei Clara si-a cam pierdut viata, asa ca ce face sigur este o alegere corecta si nu am de gand sa ma bag peste ea are nevoie de o familie ca orice om, nu ma asteptam sa stea atat cu mine insa ii multumesc pentru ca ma ajutat cand am avut nevoie de aici e randul meu da o ajut.
Clara: Nora, spune ceva! Te-ai suparat pe mine?
Nora: In niciun caz!  Dute! Fati viata pe care o meriti draga, atat cat mai esti tanara!
Clara : Serios? Chiar nu te-ai suparat pe mine?
Nora: De ce as faceo?  Pana la urma fara tine eu si copii mei nu fi aici fericiti, multumesc ca m-ai ajutat mult Clara acum e randul meu sa te ajut.
Clara: Stai calma,  draga mea!  Si tu ai fost acolo pentru mine si iti multumesc!
Nora : Du-te si fati bagajele!
Clara: Chiar nu te superi?
Nora: Niciodata nu ma voi supara pe tine imi esti ca o sora nu uita.
Clara : Nu o sa uit! Ma duc sa imi fac bagajele sa il sun pe Matteo.
Nora: Succes in viata ta noua, scumpa mea!
Clara se duce sa isi puna bagajele, eu aprind o tigara si trag din ea, va fi bine!  Ma voi descurca si fara ea! Macar sa fie sanatoasa si fericita ca si mine!

RAPITORUL MEU Where stories live. Discover now