Prietena Cea Bună

3.6K 186 0
                                    

David

A fost o noapte grea cu o mie de fantezii. Nu imi doresc decât o noapte cu ea. Buzele ei pline să le gust. Parcă și simt dulceață ei pe buzele mele care îi sărută corpul. Mainele mele să îi învețe fiecare milimetru de piele. Pielea ei fina... Să o mai simt odată lipită de a mea. Mie dor de ea... De privirea ei care mă pătrunde.. Să se topească de placere în bratele mele... Mie dor de ea... De râsul ei... Mie dor si să mă enerveze...

Dimineața mă trezesc cu un singur gand: ea. Beau din ceașca de cafea in speranța că lichioara neagră mă va ajuta să rezolv puzzle din mintea mea. După ce am învârtit piesele  de o mie de ori am ajuns la concluziile următoare: Ema are pe cineva, dar între ei se întâmplă ceva care îmi lasă loc să bag în relația lor, ea simte ceva pentru mine, oricât de mult ar nega ea și că am fost un porc, dar măcar am fost al ei. Marea întrebare este vreau să mă bag între ei sau nu?

Într-adevăr există posibilitatea ca relația să funcționeze și să avem o frumoasa poveste de dragoste. Fisura dintre cei doi nu am produs-o eu, eu doar profit de ea. Există șansa ca ei să se despartă oricum, fără sa fac eu nimic. Dar există posibilitatea ca ei să se iubească cu adevărat și eu doar să stric totul. În plus nici eu nu sunt în cea mai buna situație. Sunt tată și trebuie sa mă gândesc și la copilul meu. Nu pot să aduc pe cineva în casă dacă nu sunt sigur că ne iubim cu adevărat. Cea mai buna strategie este să o fac pe ea să vină la mine. Dacă o să ne sarutam o să fie pentru că ea și-a apropiat buzele de ale mele, că am provocat - o eu este partea a doua.
Aceasta este decizia pe care am luat-o, așa că nu mă întorc astăzi acasă, îmi rezolv treburile aici și poate mai fierbe și ea un pic după mine.

M-am concentrat atât de mult la muncă încât nu am văzut că este prânzul deja. Probabil nici nu aș fi văzut dacă telefonul meu nu suna. Este Ema. Toată fața mi se înseninează. Îi este dor de mine?

"-Bună! Poti vorbi?" tristețea din vocea ei imi taie toate visele.

"-Da! Ești bine?" cuvintele mele au provocat un plâns înfundat. Nu vreau să plângă, dar nu se poate abține.

"-Da..." reușește să spună printre lacrimi.

"-Îmi este greu să cred că ești bine. Ce s-a întâmplat pisoi mic?" tonul meu este calm. Încerc să o liniștesc, ca și cum aș fi lângă ea și  as țin-o în brate și mângâia ușor pe spate.

"-Nu știu cum să îți explic... În primul rând nu am vrut să te sun ca să plâng, în al doilea rând să știi că Ana și fratele meu nu mi-au răspuns la telefon, că altfel îi băteam pe ei la cap... Și știi că  sunt foarte  selectivă socială și din cauza asta am doar două prietene... " reușește să se mai liniștească. Într-adevăr Ema nu este genul de persoana care se confesează la primul care îi iese în cale.

" - Este o problema grava sau este o problema doar pentru voi, femeile ? " mă așteptam să se supere după ce am auzit și eu porumbelul pe care l-am scos, dar ea a râs.

"- Doar pentru noi, femeile care exageram în tot ce facem. Pentru tine ca bărbat, probabil este o prostie. " și râde. Este mai bine așa.

" - Deci? Acum că inima mi-a venit la loc te pot asculta." acum sunt și confidentul ei. Sper să fie un pas în față.

" - Voi scurta povestea, ca să nu mă omori! Sau dacă vrei poți să închizi. "
începe să realizeze ce a făcut și bineînțeles să regretă, ca de obicei. O asigur că o ascult și că nu mă deranjează. Nu are cum să mă deranjeze atâta timp cât îi aud vocea. Cred ca m-am îndrăgostit și de vocea ei. Îmi place atât de mult să o ascult,indiferent de ce ar spune.

"-Prietena mea, nu Ana cealaltă, are nevoie de ajutorul meu într-o problema în care eu sunt varză. Adică nu mă pricep absolut deloc. Ideea este că nu pot să o abandonez, asta ar distruge-o! Dar nici nu pot să o ajut. Și vreau atât de mult să o ajut..." la sfârșit se întristează din nou. Din câte mi-a explicat ea ai zice că este o problema de securitate națională, dar probabil și-au rupt doar o unghie. Oricum mai bine să nu știu ca să nu mă doară capul și mai tare.

" - Okay tu nu o poți ajuta, dar nu știi pe cineva care o poate ajuta? " s-a lăsat tăcere pentru câteva secunde.

"-Ba da! Mulțumesc mult! M-ai ajutat enorm!" este atât de bucuroasă ca un copil mic care va primi o bomboană.

"-Cu plăcere pisoi mic!" se oprește.

" - Să știi că m-am gândit și nu am găsit altceva, dar ai dreptate acum  nu merge să iți spun porcușor... Mă mai gândesc.. ." parea foarte serioasă. Asta este bine pentru ca am mai avansam un pic.

"-Aștept să îmi spui diseară. " plusez iarăși pe un ton serios.

" - Diseară? Ce este diseară?"

" - Diseară când o să mă suni... Înainte de culcare... " așa cum se sună iubiții între ei. Ca vocea mea să fie ultima pe care o auzi.

"- Înainte de culcare sau de somn? "

" - Hahaha... Vin-o la mine și îmi vorbești înainte de culcare!" și acum o să fugă cu viteză de mine.

" - Acum merge porcușorule nesimțit!" si chicotește.

"-Deci nu mă suni înainte de culcare, dacă te culci nu mă mai suna!" revin la tonul meu serios.

" - Nu pot să îmi abandonez prietena acum  și  este cam mult de mers pana la tine, iar mâine dimineață am treabă, deci te sun! " îmi vorbește pe un ton jucăuș care imi place. Și imi place și mai mult faptul că în ecuația de mai sus nu este nici un necunoscut, ci doar eu... cu care să se culce.

"-Am o provocare pentru tine. Să îmi răspunzi la o întrebare. " imi spune că este de acord. Mă bucur pentru că asta este singura cale sa o fac să nu îmi închidă telefonul și poate să îmi satisfacă o curiozitate.

" - Dacă nu era problema prietenei tale și treaba de mâine dimineață ai fi venit la mine?" s-a lăsat tacere pentru câteva secunde.

"-Poate!"  nu mă așteptam la raspunsul asta. Este ca și cum a deschis ușa și a fugit, fără să mă invite înăuntru , fără să o văd.

"-Trebuie să închid. Pa! " îmi spune repede fără să mai am timp de reacție.

Cafeaua ta, iubire! Where stories live. Discover now