Hidden Truth || Niall Horan F.F.

Chapter 71

# Acest capitol conține scene perverse.

* Din perspectiva lui Niall *

Mă trezesc brusc, fiind deranjat de particulele de lumină slabă care își fac apariția prin fereastra camerei mele și îmi dau seama că ploaia trebuie să se fi oprit de mult, fiind în același timp recunoscător că nu trebuie să mai îndur o asemenea vreme oribilă.

Primul instinct pe care îl am este acela de a trage draperiile și de a mă culca la loc dar în momentul în care vreau să mă mișc observ mica siluetă lângă mine, dormind firav și liniștit. Am capul așezat pe pieptul ei astfel încât îi pot simții bătăile regulate ale inimii și mâna mea stă înconjurată în jurul trupului ei, ținând-o strâns într-un mod protectiv. Zâmbesc instant la vederea adormitei mele iubite, analizând absolut fiecare detaliu în ceea ce o privește. Părul său este împrăștiat pe pernă dar încă unele șuvițe rebele îi cad pe față, dândui-le la o parte în cele din urmă. Are buzele între-deschise și suflă ușor, liniștit, iar ochii îi sunt strâns închiși. Nu pot ajuta cu nimic în afara faptului de a sta așa, privind-o minute în șir, prezența sa lângă mine fiind lucrul de care am nevoie cel mai mult. E frumoasă, e atât de frumoasă iar simplul fapt că o țin în brațe în aceste momente mă duce în culmea fericirii.Îi iau mâna și îmi trec degetele printre degetele sale, continuând să o privesc în acest fel pierzând noțiunea timpului.

“ Rahat. “ șoptesc fără să vreau atunci când îmi aduc aminte că am asigurat-o pe mama sa că am să o sun când am să o găsesc, fără să fac acest lucru bineînțeles.

Biata femeie probabil e îngrijorată ca dracu, nici măcar nu m-ar mira dacă s-a dus la poliție văzând că nu mai sun. Dar, sincer, nici măcar nu o învinuiesc pe Jess pentru tot ce s-a întâmplat. Mama sa nu ar fi trebuit să se comporte așa cu ea, de parcă nu ar fi capabilă să treacă prin aceste probleme ca o persoană adultă iar eu, ei bine Jess a avut dreptate, trebuia să îi spun, sunt 100% sigur că șocul ar fi fost mai puțin mare.

Pipăi noptiera și îmi găsesc în cele din urmă telefonul iar ochii mi se măresc doar când văd că am șase apeluri pierdute de noaptea trecută doar de la mama Jessicăi. Probabil că se va enerva ca dracu când îi voi spune că am uitat pur și simplu să o anunț, nu că m-ar deranja sau ceva. Sunt gata să apăs butonul cel verde dar în același moment pleoapele iubitei mele se deschid ușor, fluturându-și genele. Își îndreaptă apoi ochii săi mari și căprui spre mine, zâmbind sincer.

“ Bună dimineața, iubire. “ șoptesc și îmi lipesc buzele de obrazul ei, presând ușor.

“ Cineva are o dispoziție bună în dimineața asta. “ spune și chicotește, afișându-și dinții.

Îmi dau ochii peste cap și îmi aduc apoi aminte de telefonul din mâna mea, trăsăturile feței încruntândui-se la vederea acestuia, de parcă mi-ar citi gândurile.

“ I-am promis mamei tale că o voi anunța îndată ce ești în siguranță și nu am făcut asta, probabil nu a dormit toată noaptea datorită grijilor.  “ spun scurt și aceasta oftează, mutându-și privirea în tavan.

“ Nu ar fi trebuit să vorbească așa cu mine, chiar nu era necesar să mă tragă la răspundere doar pentru iresponsabilitatea ei și pentru faptul că nu a știut cum să fie ca o mamă adevărată. “ șoptește.

“ Am să o sun acum, ok? „ o întreb iar aceasta dă din cap, oftând din nou, de data aceasta mult mai adânc.

Lily răspunde imediat și, fără să îmi lase timp să spun ceva aceasta se aude de la celălalt capăt al firului plină de îngrijorare, poate chiar și frustrare: