Hidden Truth || Niall Horan F.F.

Chapter 98

“ Trebuie să recunosc că…sunt speriată. Totul e atât de nou pentru mine și încă nu mă pot obișnui cu faptul că vom începe de la zero, că va trebui să fim extrem de atente cu alegerile pe care le vom face de acum încolo. “ spun destul de concentrată privind apoi spre masa din fața noastră, îndreptându-mi imediat atenția înapoi către Kate. 

Iau o gură din ceașca de cafea și respir adânc, părându-se că discuția pe tema facultății e interminabilă. Cu toate acestea e totuși inevitabilă și trebuie să plănuim totul cu orice detaliu minor, luând în considerare faptul că vom fii la trei ore distanță de casă.

“ Suntem norocoase că ne avem una pe cealaltă și că vom sta împreună, imaginează-ți dacă, imediat cum aș fi intrat în camera din campus aș fi văzut o tipă cu părul albastru de exemplu, îmbrăcată toată în negru, cu tatuaje sau piercing-uri! “ exclamă Kate, începând să râdă. “ Probabil mi-ar fi venit rău. “ continuă aceasta și iau încă o gură din ceașcă, chicotind.

“ Mi-aș fi dorit să fie și Caroline cu noi, acum. Știu că nu va fi la fel fără ea, fără glumele ei interminabile sau ironiile ei. Țin minte că ne petreceam nopțile vorbind despre cum ne vom decora camerele, sau cum va încerca să sucească mințile celor mai mari, ea, o simplă boboacă. “ oftez adânc, sprijinindu-mi capul în palme. 

“ Da, cred că a fost un șoc pentru ea atunci când familia ei i-a spus că trebuie să se mute în Germania. Defapt, a fost un șoc pentru toate. Știu că e spre binele ei, dar o să îmi lipsească al naibii de mult. “ continuă blonda, privind pentru câteva secunde în gol.

Sunt nostalgică și sunt conștientă de faptul că viața ni se va schimba radical în aproximativ...o săptămână. Vom cunoaște persoane noi, locuri noi, vom da peste multe alte probleme care ne vor pune la încercare pe noi înșine. Ar trebui să mă bucur, ca orice alt adolescent, dar încă simt o greutate imensă pe umerii mei de când Niall a ales să dispară dintr-o dată, fără să dea nici măcar un semn de viață. Mai presus de toate, îmi e dor de el și probabil lucrul ăsta va suna stupid, dar sper că și lui îi este dor de mine.

“ Mai ai ceva de dus în cameră? “ o întreb, rupând tăcerea, vrând să îmi iau mintea de la acest subiect destul de sensibil pentru mine.

“ Câteva haine și cărți, Zayn a spus că mă va ajuta să le duc în zilele următoare. Încă nu îmi vine să cred că a fost dispus să mă asculte în legătură cu…noaptea aceea, că a fost dispus să lase tot ce s-a întâmplat în trecut, mai ales încă sunt șocată că m-a iertat. “ șoptește și afișez un zâmbet larg, bucurându-mă că măcar ea poate fi în sfârșit fericită. 

Cât despre mine…eu nu sunt nici măcar pe aproape.

„ El chiar te iubește. “ zic și fața acesteia se luminează, ochii săi albaștrii mărindu-se imediat, reușind să îmi dau seama că se gândește la brunet. Dă din cap și ia încă o gură de cafea, jucându-se apoi cu lingurița.

“ Mă bucur că vine și Harry și pot sta amândoi în aceeași cameră. Totul pare că se așează încet-încet la locul lui în privința asta și...tot ce vreau e să fim din nou ca înainte, chiar dacă pare imposibil. “ mărturisește Kate și îmi las privirea în pământ, dându-mi seama în ce direcție se îndreaptă discuția. Scutur din cap fără să spun nimic, sperând că o va lăsa pur și simplu baltă cu acest subiect, chiar dacă e foarte puțin probabil.

„ Meriți să fii fericită, Jess. Te-ai mai gândit la ceea ce ți-am zis? „ mă întreabă, fixându-mă cu privirea.

“ Sincer? Da, chiar m-am gândit. Am analizat totul și mi-am dat seama că nu vreau să mă avânt într-o altă relație, sau să mă mai implic emoțional în viitor. Relația mea cu Niall s-a terminat…brusc, dintr-o dată, nici măcar nu am avut posibilitatea să ne luam la revedere unul de la celălalt, ca să nu mai zic că nici măcar nu am încercat să ne rezolvăm problemele dintre noi. Mereu mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă l-aș fi lăsat să îmi explice totul, știi? Atunci am fost mult prea rănită ca să fiu dispusă să îl ascult și regret lucrul ăsta. Mă trezesc uneori noaptea și mă întreb dacă totul ar fi fost diferit acum, dar presupun că nu voi afla niciodată. Oricum ar fii, e mult prea târziu pentru regrete. Tot ce îmi rămâne de făcut e să las totul în urmă, chiar dacă îmi e greu, și să îmi continui viața încercând să mă prefac că nimic din tot ceea ce am trăit împreună nu s-a întâmplat. “ îi răspund cât de sincer pot, luând o gură mare de aer în piept.