Capitolul 4

6.3K 274 5
                                    

M-am ridicat din pat ca in fiecare dimineata,mi-am facut rapid un dus pentru ca deja eram in întarziere,m-am imbracat lejer ca de obicei,cu o pereche de pantaloni largi si un hanorac negru,mi-am lasat parul desfacut ca de obicei si am coborat sa mananc rapid ceva.Mama statea ganditoare sprijinita pe blatul de la bucatarie.Iau cutia de cereala si laptele din frigider si incep sa mananc.

-Cum e la scoala?Ti-ai facut prieteni?Speram sa nu ma intrebe nimic dar eh..

-E ok,momentan nu.

-Stii..acum esti mare si ma gandeam daca ai fi de acord sa ma mut cu Sebastian..daca te deranjeaza se poate muta el aici
Ok,la asta nu ma asteptam dar ok..

-Te poti muta cu el,e in regula.Atata timp cat nu il prea vad la culoare e ok.Dupa asta arunc castronul si lingura in ghiuveta si plec la liceu,de data asta pe jos.
Vremea e frumoasa afara,mi-am pus castile pe cap si am luat-o incet la picior,imi recapitulez in minte tot ceea ce mi se intamplase..deci..m-am mutat intr-un oras nou,acum merg la o scoala noua si singurul prieten pe care il am e un lup de doi metri care vine seara de seara sub geamul meu.
Tresar si simt cum niste maini puternice imi apasa umarul,ma intorc si ma lovesc de niste ochi de data asta identici cu cafeaua cu lapte si un zambet de kilometri,era Ryan.Imi dau castile jos si ii zambesc.

-Bună,Ryan!Ce faci aici?

-Aici stau,stau fix acolo.Imi arata cu degetul spre o casa mare,cu etaj si aceea pare sa fie o piscina.

-Cu o statie mai in spate stau eu.Ridic din umeri si o iau in fata,cu doi pasi e deja langa mine.

-Scuze ca sunt asa direct dar de ce te-ai mutat aici?Nu e un loc atat de prietenos?

-Poveste lunga,defapt nu e.Tata a murit acum cateva luni si mama a vrut sa avem un nou inceput.Ne-am mutat aici dar se pare ca mama deja are un nou inceput cu un alt barbat,urmeaza sa se mute in curand cu el iar eu voi sta singura aici.Si cam asta-i tot.Nu stiu de ce ii spuneam toate astea lui,nu stiu de ce ii pasa si nu stiu de ce dar simteam o oarecare siguranta cand ii vorbeam.

-Imi pare rău în legătură cu tatăl tău. Cred că o să te obișnuiești repede să stai singură, apropo ți-e frică să stai singură?

-nu o să-mi fie greu să stau singură și nu,nu mi-e frică să stau singură.Deja am un prieten, o să sune ciudat dar în fiecare seară când ies pe balcon să cânt la chitară sau să citesc sau pur și simplu să stau vine cineva și mă ascultă.

-Te superi daca intreb cine?

-okay probabil o să mă crezi nebună dar e un lup de vreo 2 m,e adorabil.Ma simt in siguranta cand il vad ca sta sub balcon.

-Nu,nu te cred ciudata dar sa ai grija,sunt multi lupi in zona.

Am ajuns la liceu și mi-a ocupat locul în bancă lângă fereastră.Orele de ziua de azi la fel și zilele au trecut foarte repede abia le-am simțit,urma să vină sambătă si urma ca mama sa plece,simteam o oarecare presiune asupra mea dar nu stiu de ce. În fiecare dimineața mers cu Ryan la liceu, chiar e un băiat de zahăr,e dulce si grijului.Prietenii lui nu ii mai vorbesc,inafara de Edward,ei sunt de parere ca sunt nepotrivita pentru gasca lor de prieteni si au ales sa ma dea la o parte ceea ce mi se pare nefiresc..

Alături de tine [✔FINALIZATĂ✔]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum