Capitolul 42:Ce bine...

1.7K 95 5
                                    

-Hei ce s-a intamplat esti bine?
 
     Am analizat locul unde ma aflam. Eram in camera mea iar asternutul parea botit din cauza unei strangeri in maini sau ceva de genul. Perna era foarte uda iar eu aveam picături de transpiratie pe fata. Am vazut ca in tocul usii stau Andrew si Rose iar abea acum observasem ca Mia si Ryan stateau pe câte o parte a patului. Toti pareau ravasiti. Se vedea ca i-am trezit din somn. 

- C-ce s-s-a inta-mplat?

- De cateva minute bune tot te agiti si strigi si am incercat sa te trezim dar nu reuseam

- Am-am crezut , adica voi , am crezut ca ati murit...

- A fost doar un cosmar iubito

- Ma duc pana la baie.

Am pasit pe podeaua rece si deodata am simtit ca aerul nu imi mai intra in plamani. Am cazut in genunchi speriata tinandu-ma de gat.

- C-ce se ..ce mi se in..intamplaa?

- O Doamne chemati-o pe Rene! Ryan fa ceva!

- Iubito calmeaza-te ! Esti bine! Suntem aici!

Spune Ryan imbratisandu-ma de la spate si tragandu-ma la pieptul sau

- N-nu pot respira

- Calmeaza-te

    In cateva secunde Rene apare pe usa cu o mica geantă. Se aseaza in genunchi dupa ce cu greu reuseste sa-l convinga pe Ryan sa-mi dea drumul. Tuseam ca un om pe moarte si simteam ca plamanii vor sa-mi iasa afara pe gat.

-Ava calmeaza-te . Iti voi injecta un ser ce-ti va aduce bataile inimii la normal si o sa te ajute dar s-ar putea sa doara putin .

 -Putin? Sa doara PUTIN!??

Am simtit o durere asa de agonizanta ca mai bine imi dadeam foc sa ma rastigneam pe cruce decat sa mai experimentez o astfel de durere din nou. Am inceput sa strig de durere probabil trezind toata haita. 

-Esti nebuna!? Ai zis ca doare doar putin!

-Poti sa respiri?

-Da dar doare ca dracu!

- Nu ar trebui sa doara asa tare

- Si totusi puteam sa jur ca pana si sangele meu tipa !

- Ai organismul extrem de slabit.

-Cum adica dimineata ? Cat e ceasul?

- 4 dimineata

 M-am injurat mintal pentru ca i-am trezit pe restul in timp ce Ryan m-a ajutat sa ma intind. 

- Odihneste-te.

Spune pupandu-ma pe frunte apoi se aseaza pe un fotoliu privindu-ma.

-Ce faci?

- Doar nu crezi ca o sa te pierd din privire nu?
 
M-am trezit acompaniata de sunetul ploii ce batea in geam. Am cercetat camera cu privirea surprinzandu-l pe Ryan dormind.
Am respirat adanc sprijinindu-ma de pat si ridicandu-ma. Mi-am prins parul in coada si am coborat jos. 

- Mergem?

- Vii si tu?

- Normal , cine crezi ca o sa-ti dea o palma daca lesini?

- Deja mi-e frica.

Am plecat către cabana lui Rene.

- Buna fetelor

  M-am asezat in fund pe un fel de pat in timp ce o priveam cum scoate niste seringi . S-a uitat la mai multe luand una cu un recipient mic spre usurarea mea. Am simtit o mica intepatura si am vazut cum micul recipient este repede umplut. Repede inca o singura data procedura apoi imi tapoteaza cu o bucatica de vata si spirt locul unde era intepatura. Am mai vorbit inca cateva minute pana aceasta a privit la ecraul cu analizele mele si s-a incruntat. S-a ridicat in picioare punandu-si mainile in san si privindu-ma urat.

-Domnisoara cand ai mancat ultima data?

- Aaa

- Poftim?

- Pai nu am avut un apetit prea mare in ultima vreme.

- Si asa esti slaba ce vrei ? Sa te bata vantul?

- Nuu dar..

-Ava criza pe care ai facut-o a fost din cauza lipsei de vitamine si saruri si calciu din sistem!

 Mi-a mai explicat ceva si apoi mi-a dat o hartie cu alimentele pe care trebuie neaparat sa le mananc. Am ajuns acasa si Mia practic mi-a facut vant pe usa de la bucatarie . In cateva minute aveam un bol cu supa , langa o farfurie cu friptura si o salata . Am facut ochii cat cepele .

- Ti se pare ca arat ca un dinozaur?

- Daca nu mananci te bag cu capul in supa!

 Cred ca dupa o ora de chinuit am terminat supa si putin din friptura.

- Nu mai pot !

- Inainte mancai triplu asa ca nu-mi zice ca nu mai poti!

-Oh,bine

Alături de tine [✔FINALIZATĂ✔]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum