Capitolul 69:Se cunosc?

1K 53 1
                                    


După ce a spuns asta ,Luk continuă drumul spre numai el știe ce loc . Odată ajunsă am înghețat efectiv. Era un fel de poieniță , iar în mijlocul ei se întindea un lac cristalin. Apa era atât de curată , iar mirosul îmbietor al florilor se resimțea în aer .
Luk mulțumit de expresia mea ,
m-a ghidat mai aproape de lac .
Odată ajunși lângă apă , mi-am scos tenisi din picioare întrând în apă doar până la tălpi . Era așa de caldă .

- Ești o femeie foarte frumoasă , știai asta ?
Spune Luk in timp ce se aproprie de mine , mângăindu-mi obrazul cu degetul lui mare si dându-mi o șuvița după ureche .

- Mulțumesc .
Puteam simți deja căldura acumulându-se in obrajii mei .

-Cu greu văd femei Rogue și mai ales sa călătorească singure .

Nu îl puteam privi.Corpul meu îmi spunea e sa fiu cât mai departe de el . Îmi era frică de el , chiar dacă inima îmi spunea că nu îmi va face rău și să stau cât mai aproape de el .

- Adevărat ?

-Max, Alpha-ul haitei , nu e o persoană prea iertătoare sau generoasă . Dar e cel mai bun prieten al meu . Cred că dacă ai cere permisiunea să faci parte din această haită și cu influența mea , ai putea sta aici permanent .

Mi-am întors privirea spre Luk mirată . El chiar vorbea serios .

- Și care ar fi prețul pentru asta ? Îl intreb știind deja că răspunsul pe care îl va da nu o să-mi placă .

- Mie chiar îmi place de tine . Am puteam sa ne dăm o șansă și să vedem dacă funcționează.

Îi puteam simți rugămintea si speranța doar din privire . Se pare că devenisem a doua obsesie a cuiva . Mă voia.

- Mulțumesc , dar nu sunt interesată . Am zâmbit și am încercat să par prietenoasă .
Nu voiam îl enervez sau să îl supăr . A fost de treabă într-un fel cu mine. Dar tot nu avea încredere în el .

- Poate o să devii interesată mai târziu . Poate poți să stai câteva zile în plus și să dai orașului o șansă .
Mă uitam atentâ la Luk. El chiar încerca cu orice putință ca eu să rămân aici .

- În momentul astă chiar nu mă uit după o relație . Oricum nu ziceai că Alpha-ul trebuie să îmi aprobe cerința ca eu să pot sta aici mai mult ?

- Tot ce trebuie să facem e să îi cerem permisiunea să te lase . Și sunt sigur că va zice da .

- Asta e o regulă de a mea încălcată . Nu vreau sa iți cunosc Alpha-ul .
I-am spus uitându-mă urât la el . Chiar nu voiam să cunosc un om așa periculos .
Mi-am lăsat mâinile pe lângă abdomen pentru a mă lăsa în spate pe pământ ,simțind căldura soarelui direct pe fața mea .

- Atunci putem aștepta până când tu ești pregătită pentru asta . Atâta timp cât tu te ferești de pădure și de alți membri ai haitei , suntem în siguranță .

Nu știam ce să spun . Chiar mă gândeam la posibilitatea de a sta . Eram la trei state depărtare de fosta mea haita , dar nu mă simțeam destul de departe . Eu încă simțeam că în orice moment o să mă găsească si o să mă readucă la haită .

- Voi sta...deocamdată . Am spus în timp ce Luk a zâmbit și a dat din cap în semn de afirmativ .
Iar tăcerea s-a lăsat peste noi . După o perioadă mi-a venit pofta nebună de a înota . Dar din păcate nu aveam haine în plus sau costum de baie , deci trebuia să renunț la acestă idee de a mă bălăci.
La inceput nu voiam să am încredere în Luk , dar după ce am petrecut o zi întreagă împreună , era greu de rezistat farmecului său . Am aflat că Luk era Beta-ul haitei Moonlight de patru ani , cel mai bun prieten al lui este cel mai rece bărbat posibil , îi plăcea viața în haită și trăia singur într-o casă uriașă . Familia lui face parte din haita , dar el preferă sa locuiască singur gen " burlacul " .
Luk a încercat să îmi pună întrebări legate despre mine , dar de obicei evitam subiectul sau îl schimbam . El a lăsat balta acest lucru fără să mai întrebe . Am stat împreună glumind și vorbind toate prostiile posibile până seara . Greierii începuseră deja să cânte , iar aerul se răcise considerabil.

- Ar trebui să alergăm înapoi .
Spune Luk, ridicându-se pentru a se transforma, iar eu am făcut același .
Nu a durat mult până ajuns la mașină . I-am dat indicațiile lui Luk cu privire la hotelul unde sunt cazată și m-a condus acolo . Din câte am înțeles de la el , era prieten bun cu Ani .

- Mult timp a trecut de când nu te-am mai văzut , Ani.
Spune Luk în timp ce se apropie de ea și o luă în brațe prietenește .

- Știu Luk. Trebuie să treci mai des pe la noi .
Ani îi răspunse la îmbrățișare și se putea vedea pe fața ei cât de fericită era să îl revadă . Zici că erau mamă și fiu .

- Chiar o voi face , dar fii drăguță și ai grijă de prietena mea . E nouă în oraș și sper că va sta mai mult timp cu noi aici .
Luk își pune mâna după umărul meu și îmi zâmbește dulce uitându-se în jos la mine . Ani pare surprinsă , dar imediat după , zâmbetul ei se măriseră .

- Observ că ai apucat să o cunoști pe Heaven .

- Chiar așa .
Luk îi răspunde fără a-și lua privirea de pe mine .

- Ne vedem mâine Ani . Merci mult, pentru tot .
Îi spun lui Ani în timp ce mă pregăteam să urc scările .

- Nu ai pentru ce , drăguță . Doar cheama-mă daca mai ai nevoie de ceva , sunt aici .

O aud strigând din urma mea .Odată ajunsă în fața ușii , remarc că dragul de Luk încă se afla langă mine . Sperasem să fi rămas jos . Nu voiam să îl invit înăuntru și a remarcat și el asta.

- Sigur vei fi bine singură ?

- Am fost singură seara trecută, deci cred că în seara asta va fi la fel de bine ca în prima .

- Ai un pix ?

Nu aveam ghiozdanul cu mine ceea ce m-a forțat să intru în camera pentru a lua unul . După ce am răscolit în gaura neagră , în sfârșit găsisem un pix negru și i l-am dat repede .
Luk imediat și-a notat numărul pe o foaie de pe birou și mi l-a înmânat .
M-a întrebat și el de numărul meu de telefon , dar eu nu aveam unul . L-am lăsat acasă înainte să plec cu frica că Andrew sau Ales mă vor suna și mă vor face să mă întorc acasă .

- O să vin mâine , bine ?
Mă întrebă Luk odată ajuns după prag . Am dat din cap în semn de "da" .
Mâna lui îmi mângâie usor obrazul , lăsând-o să coboare ușor spre gât . O senzație de electricitate îmi cutreieră tot corpul . Era o senzație a naiba de plăcută. Eu având 1.60 , iar el fiind de 1.70 a trebuit să se aplece pentru ca fețele noastre să fie la egalitate .Odată ajuns la înălțimea mea ma luat in brațe.

- Noapte bună , îngeraș !
După ce termină de zis se întoarse pe călcâie și pleacă spre scări .
După ce am închis rapid ușa , m-am lăsat sprijinită de ea , alunecând ușor în jos . Nu știam ce să fac . Luk avea dreptate . E mai bine să faci parte dintr-o haită . Dar singurul lucru pe care îl uram era că toată chestia asta e mulțumită interesului lui Luk față de mine , astfel putând face parte din haita asta . Iar dacă interesul ăsta față de mine nu ar fi existat cred că eram de mult moartă . Nu contează cât de mare este interesul lui Luk față de mine . Odată ce își va găsi sufletul pereche , mă va părăsi fără să se gândească de două ori.

Alături de tine [✔FINALIZATĂ✔]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum