Alături de tine [✔FINALIZATĂ✔]

Capitolul 97: Imi lipsește

**Max pov**

Mă simteam gol în interior . Nu puteam face nimic altceva decât s-o caut . Era undeva afară și nu puteam să o găsesc . Stăteam în grădina din fața casei, pe banca de stejar şi priveam nepăsător soarele cum răsare. Trecuse încă o noapte în care nu reuşisem să adorm. Cu cât nu reuşam să dorm cu atât vocile din capul meu se auzeau tot mai clare. Gândurile mele negre deveneau din ce în ce mai greu de controlat , iar nevoia de a face o prostie devenea mai tentantă . Neglijasem datoriile mele de Alpha , iar haita noastră trecea printr-o perioadă mai grea . Toată lumea știa că dacă îl distrugi pe Alpha , distrugi toată haita . Dar nu puteam lăsa asta să se întâmple . Trebuia să fiu puternic pentru haita mea . Trebuia să lupt cu orice preț.

-Max.

Îmi aud sora cum mă strigă şi îmi întorc privirea spre ea. Şi ea , la fel ca şi mine era devastă de plecarea lui Heaven. Puteam remarca uşor pungile negre de sub ochii ei mici şi fața foarte palidă. Îmi îndrept mâna spre ea şi vine cu paşii grăbiții spre mine , strângând-o puternic.

- O vom găsi.

Îmi sopteşte în timp ce îmi duce mâna la buzele ei , lasând un mic sărut pe incheietură. Îi iau mâna şi o duc pe obrazul ei fin, mângâind-o câteva secunde , iar după o cuprind într-o îmbrățişare de urs.
Max a fost şi va râmâne una din cele mai importante persoane pentru mine. A avut grijă de mine cum nu au reuşit părinții mei şi m-a înteles mai bine cum nu m-au înteles cei mai buni prieteni.
Nu m-aş ierta niciodată dacă Adelle ar păți ceva. Aş face tot posibilul ca ea să fie fericită.

-Max , frățioare, mă sufoci.

Râde aceasta slab , strângându-mă mai tare în brațe. Încep să o simt cum tremură şi deja ştiam că plânge. Uram să o văd plângând.

- Îmi e aşa dor de ea. Vreau să vină înapoi. Vreau să fi fericit , vreau să ai familia pe care niciodată nu ai avut-o.

-Stiu Adelle , ştiu.

Oftez în timp ce îmi sprijin barbia de capul ei şi îi mângâi încet părul . Părinții mei nu au fost tocmai cei mai iubitori părinți. Mama de mult a fost îndrăgostită de Adelle , iar eu am devenit a doua roată. Sincer nu eram supărat, mă bucuram când îmi vedeam sora mai mică fericită , însă de tata nu puteam spune la fel. Tatăl meu a fost un om dur şi rece. Niciodată nu am simțit iubire sau compasiune de la acest om. Nici Adelle, nici măcar mama. Mi-a distrus copilăria şi viața . Din cauza lui am devenit cea ce sunt astăzi. Fără inimă.

-Max, du-te si odihneşte-te câteva ore. Preiau eu îndatoriile tale până atunci. Deci , te rog, du-te şi dormi . Chiar ai nevoie de asta.

- Mă descu-

- Niciun dar ! Mi-o taie aceasta răspicat . Eu comand , tu dormi. Punct.

Se desparte din îmbrățisare şi se duce grăbită spre maşina , de unde urca , dar nu înainte de a-mi zâmbi şi din a-mi face cu mâna .
Adelle îmi mai lumina ziua , dar când nu era ea gândurile negre puneau stâpânire pe mine . Mereu tentația de a-mi face rău creştea . Nu era mult mai simplu dacă cu o singură mişcare terminam toată durerea asta?
Dar , nu , nu voi face asta.Heaven era  acolo şi avea nevoie de mine . Mă uitam perplex înainte , iar inima începe să bată din ce în ce mai tare . Trebuie să o găsesc cu orice preț.
Au trecut secunde, minute , ore şi eu nu m-am desprins din locul meu. Eram ca un mort umblător care avea nevoie doar de ea ca să îşi revină.
Luk se apropriere de mine , întinzându-și mâna spre mine şi îmi cuprinde omoplatul într-un gest frățesc.

- Totul va fi bine frate . Trebuie să fi tare pentru ea și mai ales pentru noi . Jumătate din haita noastră este afară , căutând-o. Nu poate dispărea așa , fără ca măcar să își ia la revedere .

Îmi întorc capul și îi zâmbesc vag .

- M-a rugat Adelle  să mă asigur că o să dormi aşa că sus cu tine. E timpul pentru un somn bun.
Mă bate pe spate încet şi mă îndrumă spre uşă. Era clar.

O voiam înapoi cât mai repede , iar oricine care îmi stătea în cale pierea . Nimeni nu îmi atingea regina . Este a mea! Doar eu aveam voie să o ating , sărut , să îi simt corpul cum tremură de plăcere sub mine.