Alături de tine [✔FINALIZATĂ✔]

Capitolul 101:Sunt moartă

Eram frântă . Toată seara a fost un coșmar pentru mine , iar somnul se pare că nu a vrut să își facă simțită prezența la mine. Mii de filme mi se derulau în cap cu posibila mea revedere cu Max , dar toate se terminau urât . Poate eram prea îngrozită de felul în care se va comporta Max odată ce mă vede . Va da oare în mine?
Eram în timpul micului-de-jun când deodată apare Hendrix cu telefonul mobil în mâna , butonând disperat tastele , iar cu cealaltă mână ținându-şi cafeau .

- Bună dimineața,Hev!

Îmi transmite acesta fără să își ridice privirea din telefon .

- Bună dimineață, Rex !

Îi răspund la fel de sarcastică în timp ce înfulecam cu poftă niște cerealele cu lapte .

- Asta ar fi răzbunare sau ce ?

Mă întreabă acesta , privirea lui îndreaptându-se o secundă spre mine , dar după revine înapoi la telefon . Se aşează la masă , lasând cafeau pe masă şi îşi ia un măr din fructieră , în tot acest timp butonând telefonul.
Nu îi răspund și continui liniștită să îmi mănânc cerealele . După un timp de liniște mortală , îmi adun tot tupeul din fiecare nerv din corp și îl întreab ce tot scrie de este " atât de atent " .

- Este controlul anul al haitei noastre unde haita roială va sta timp de o zi să verifice dacă totul este în regulă . Cum ar fi dacă legile sunt respectate sau dacă au aflat oameni de existența noastră . Mai ales să nu existe vreun complot asupra unei alte haite .

- Înteleg. Şi câte haite sunt în lume?
Îl întreb curioasă , lăsând lingura jos în bol cu lapte şi îmi îndrept privea spre el.

- Să vedem...Moonlight , Dark Storm , Mystic , Shadows , Blood , Silver , Wild Howl , Golden Sun , Thunder, BlackSnow , WhiteBlood , Sun Rise şi DragonSky. În total treisprezece.

- Sunt ceva haite.

Spun mirată şi îl privesc cum muşcă din măr , mestecându-l , dar după se strâmbă la el şi îl aruncă la coş.

- Prea multă verdeață.Bombăne Hendrix . Oricum doar câteva haite sunt importante , restul nu prea se împlică. De exemplu , eu am o haită destul de puternică. Mă aflu în topul trei.

Spune mândru Hendrix în timp ce se umflă în piept ca un cocoş şi îşi ridică bărbia în sus. Râd de fața lui comică şi îmi dau ochii peste cap la gestul său copilăresc. Parcă era un țânc de cinci ani şi se lauda cu noua lui jucărie.

- Şi cine e pe locul doi?

- Haita Blood.

Un fior neplăcut îmi traversează corpul la auzul haitei. Nu ştiam că Ales deține o haită atât de puternică încât să ocupe locul doi , însă era de aşteptat.

- Cred că ştii deja cine este pe locul unul , nu?
Mă întreabă Hendrix curios în timp ce deschide telefonul la auzul unui nou mesaj. Încuvințez din cap , privind în gol. Cum să nu ştiu haita când sufletul meu pereche se afla în ea.

- Mă rog , ar mai fi o haită care ar putea lua locul doi cu uşurință , dar nu se implică. E genul ăla de haită care uiți că există , dar atacă când te aştepți mai puțin. Se numesc haita Dark Storm.

Îmi întorc atenția spre el şi remarc că zâmbetul de pe față a fost înlocuit de o privire foarte serioasă.

- Nu glumesc Heaven , sunt destul de periculoşi . Însă sunt neutri şi se înteleg oarecum bine cu Moonlight.

- Înteleg.

Îi răspund oarecum terifiată. Era o haită cu care nu te jucai şi dacă o făceai , erai ars. Noroc că Max se are bine cu toată lumea.

- Iar haitele mai mici gen BlackSnow , Sun Rise , Mystic sunt haite care sunt sub protecția şi ajutorul lui Moonlight. D-aia se întâmplă controlul ăsta anul.
Încuvințez din cap, ridicându-mă de la masă și apuc în mână farfuria .

- Și cine are grijă de acest control anul ?

Îl întreb nonșalantă în timp ce mă îndrept spre chiuvetă.

- Alpha-ul suprem Max .

Și în momentul acela farfuria a făcut contact cu gresia , spârgându-se în mii de bucățele . Rămăn paralizată în timp ce mâinile încă le aveam suspendate în aer.Max trebuia să vină aici - pe teritoriul acesta - unde eram eu . Un fior îmi străbate tot corpul , iar parul de pe spate mi se ridicase.

-Heaven!

Țipă îngrijorat Hendrix în timp ce se ridică de la masă și ajunge în dreptul meu.

- Sunt bine.

Îi răspund cu un zâmbet vag și mă aplec să adun cioburile. Nu-i puteam permite lui Max să mă găsească , dar nici nu aveam șansa de a fugi . Eram prinsă intre ciocan și nicovală.

- Și când va fi acest control ? Când va veni Alpha-ul Suprem Max ?

Tot corpul îmi tremurase în momentul când rostisem numele lui pe limbă. Legătura noastră era puternică ceea ce mă facea să urlu de durere din cauza lipsei sufletului meu pereche.
Oare Max mă căuta? În fiecare seară când mă uitam la cer îmi puneam întrebarea dacă aceasta îmi simțea lipsa sau dacă măcar se mai gândea la mine. Fiecare gând al meu devenea din ce , în ce mai negru, iar la final mă trezeam că plângeam toată noapte pentru ce pierdusem. Dar totul era pentru binele haitei.
Lui Hendrix îi apare un zâmbet jucăuși pe buze, iar o mână și-o duce la ceafă , scărpinând-o .

- Păi vezi tu Heaven...Începe el să se bâlbâie în timp ce îsi mută priverea într-o parte.

- Nu-mi spune că mâine !

I-o tai repede, urlând la el ca o isterică .

- Defapt în acestă după-amiază!

Zice repede privindu-mă direct în ochii.
Sângele îmi clocotea în vene , iar accelerația inimii mele creştea . Mai erau decât şase ore nenororocite până la venirea lui . Cum puteam eu să scap când nici nu aveam timp să născoceșc un plan bun ? Eram moartă.

- Chiar îmi pare rău să îți spun Heaven , dar va trebui să stai în prizonieră lânga alți Rogue . Nu faci parte din haita asta și nu va fi prea plăcut să se afle că noi avem pe teritoriu nostru o Luna. Doar până vor pleca .

Sar în brațele lui Hendrix fericită că încă odată scăpasem cu brio . Acesta pare surprins de îmbrătișare , dar până la urmă îmi răspunde bucuros . Mă strângea puternic în brațe , iar capul îi coboară în scobitura gâtului meu, inhalându-mi mirosul. O senzație neplăcută își făcuse simțită prezența din cauza că cel care mă atingea nu era sufletul meu pereche.
Mă despart din îmbrățișare încordotată și remarc surprinsă că ochii lui se înegriseră. Nu putea fi posibil așa ceva pentru numele lui Dumnezeu. Eu nu eram sufletul lui pereche și nu era al meu.

- Miroși superb !

Îmi spune acesta cu o voce răgușită privindu-mă doritor în ochii. Nu îi răspund la remarcă și mă indrept spre camera mea de undeva începeam să mă pregătesc pentru mica călătorie la " subsol ".