Before we go

18. Spune-mi la ce te gândești.

   
   

       Capitolul 18:"Spune-mi la ce te gândești."

     Pentru cateva secunde l-am ignorat, gândindu-ma serios sa nu ii raspund la intrebare.
   
     —  Rainer, nu e momentul potrivit, l-am auzit pe Nick spunând de undeva din spatele meu.

     — De ce nu? a intrebat Rainer întorcându-se spre Nick.

     — N-am mai condus de mult, l-am întrerupt pe Nick. Întrebi pentru ca esti curios sau pentru ca ai ceva in minte?

     — O cursă?
    Am înghit în sec imediat ce auzisem ce propusese apoi am pufnit si m-am intors cu spatele la el.

     — Nu imi spune ca iti e frică, a spus el din nou călcându-ma pe nervi. Mi-am dat ochii peste cap apoi mi-am intors din nou privirea spre el.

     — Ti-am spus deja ca nu am mai condus de mult, dacă ești dispus să concurezi fă-o cu cineva pe măsura ta, i-am spus făcându-l să zâmbească.

     — De asta te-am ales pe tine, a spus Rainer inaintand spre masa. S-a așezat în fața mea iar eu mi-am concentrat atenția asupra lui Asher încercând să îl ignor.

     — Vrei sa plecam de aici? m-a întrebat Asher iar eu am dat din cap in semn ca da. Deși ma simteam prost sa plec si sa imi las prietenii, dacă aș mai fi stat încă o secundă în compania lui Rainer as fi dat colțul într-un mare fel.

      M-am ridicat împreună cu Asher de pe banca din lemn apoi mi-am plimbat privirea pe fețele celor care stăteau în fața mea. Jess nu scosese un sunet de cand Rainer a coborât de pe motor iar Nick o strângea de mana oferindu-i sprijin, Aria părea confuză uitându-se cand spre Rainer cand spre mine, si Leyla era acolo stand cu ochii ațintiți asupra lui Rainer de parca aștepta ceva de la el, făcându-ma sa ma gandesc încă o dată de unde știa cine este.

     — Nu e cam devreme sa plecati? a intrebat Rainer trecându-si mana prin par.
    Asher mi-a strâns mana puternic  într-a lui apoi mi-a eliberat-o întorcându-se intr-o secundă spre Rainer.

     — Mai bine ți-ai închide gura, a mârâit Asher printre dinți.
    În mai puțin de o secundă eram in fața lui încercând să îl opresc din a face o greșeală, în timp ce Rainer se ridicase si el in picioare.

     — Sau ce? a spus Rainer.

     — Asher, am spus așezând-mi mana pe obrazul lui. Si-a coborât privirea spre mine iar ceva in privirea lui se schimbase, apoi si-a pus mana in jurul taliei mele si m-a tras spre ieșire.
     Inima imi bătea asa tare încât puteam sa jur că si el o putea auzii iar picioarele imi tremurau crezând că ma voi prăbuși incurand.

     — Cât de bine il cunosti? m-a lovit intrebarea lui Asher imediat ce am ajuns lângă masina lui. Am ezitat pentru o secundă apoi am spus:

     — Îl cunoșteam, Asher. La trecut. Nu mai am nici cea mai mica idee cine este acum, s-a schimbat.

     — Te-a rănit cumva? m-a întrebat el apropiindu-se de mine.
     Am dat din cap in semn ca nu iar el m-a sărutat scurt pe tâmplă apoi m-a cuprins într-o îmbrățișare.

     — Întrerup ceva? i-am auzit vocea lui Ghost din spatele meu.

     — Nici macar, am spus eu cu un zâmbet.

     — Cel de acolo e acel Rainer de care mi-ai spus? m-a întrebat el iar eu am încuviințat din cap. Il urasc deja, il uram înainte dar acum il urăsc mai mult, a continuat el.