Before we go

22. Inca esti un înger.

 

    Capitolul 22:" Încă ești un înger."

     — Bună dimineața! l-am auzit pe Nick strigând de pe hol în dreptul ușii mele. Mi-am tras patura peste cap și m-am prefăcut ca nu îl aud când usa s-a deschis cu un scârțâit și l-am auzit intrând în cameră.

     — Crezi ca urez bună dimineața oricui? a spus el așezându-se pe marginea patului meu. Începusem sa ma panichez pentru ca nu știam ce urma sa faca și am aruncat patura de pe cap.

     — De ce m-ai trezit? l-am întrebat eu.

     — Jess e la facultate iar eu plec în câteva minute. Voiam doar sa îți spun ca Rainer se întoarce mai târziu, deci nu iesii prea mult de aici dacă nu vrei sa dai ochii cu el.

     — Îți dai seama ca nu o sa ma ascund de el, nu-i asa?
    Nick si-a dat ochii peste cap apoi și-a întins mana și m-a împins în umăr facandu-ma sa cad înapoi pe perna. S-a ridicat și s-a făcut pierdut pe hol în timp ce eu m-am întins spre telefon și i-am lăsat mesaj Jessicăi.

    Dupa aproape zece minute, mi-am luat telefonul și mi-am prins parul apoi am ieșit pe hol fără sa fac prea mult zgomot. Am coborât pana la parter și m-am oprit pe scări uitându-mă prin sufragerie.

     — Cauți ceva? am auzit vocea lui Rainer din spatele meu și am tresărit.
     M-am întors o secunda către el iar când am văzut cât era de aproape de mine, din reflex m-am dat in spate dezechilibrându-mă. I-am simțit mana pe talia mea trăgându-ma aproape de el iar eu am închis ochii. Imediat ce am m-am oprit la pieptul lui am deschis ochii și m-am uitat în sus spre el.

     — Hei, am spus eu regretând deja ca nu am rămas în camera cum îmi spusese Nick.
   Rainer a trecut pe lângă mine și s-a așezat pe canapeaua din sufragerie in timp ce eu m-am dus la bucătărie. Am deschis frigiderul și când am văzut ca era gol m-am incruntat apoi m-am așezat pe unul dintre scaune oftând, facandu-l pe Rainer sa se întoarcă spre mine.

     — Sa înțeleg ca voi nu mâncați nimic aici? am spus eu.

     — Poți sa iti comanzi ceva de mâncare dacă vrei, a spus el apoi s-a întors din nou cu spatele.

     — O sa ma duc la supermarket, i-am replicat scurt apoi am apucat balustrada și am urcat scările pana în camera mea.

     — Nu te duci singura la supermarket, a spus el venind după mine. Am deschis dulapul și mi-am scos o pereche de pantaloni negri și un tricou alb apoi l-am închis aruncându-le pe pat.

     — Dacă te-ai gândit pana acolo deja, oricum voiam sa îl sun pe Asher, i-am spus eu ridicând din umeri.

   
     După aproape jumătate de ora m-am trezit pe locul din dreapta în Mustangul lui Rainer. Amintirile mi-au inundat gândurile în momentul în care urcasem din nou în masina lui.
  Rainer a urcat pe locul șoferului și m-a privit punându-mi centura.

     — Îți pui centura? Mă întreabă Rainer

     — Da, am răspuns scurt.

     — Tu nu ți-ai pus niciodată centura de siguranță când erai cu mine, a spus el încruntându-se.

     — Se pare ca s-a schimbat ceva, faptul ca acum câteva zile mi-am revenit după un accident și...

     — Faptul ca nu ai încredere în mine? m-a întrerupt el.