Before we go

47. Îmi place cum joci.

    

     Capitolul 47:" Îmi place cum joci."

    
        Nu mă puteam uita la el. După o lună, încă nu îmi găseam curajul să îl privesc mai mult de câteva secunde. Acum, statea în spatele meu, în ușa băii, așteptând să intre în duș, însă eu nu aveam nimic mai bun de făcut decât să îmi caut scuze ca să fiu în prezența lui. Era singurul loc în care mă simțeam în siguranță.

     — Vino, mi-a spus întinzând mâna spre mine.
     Mi-a strâns mâna într-a lui, apoi s-a așezat în spatele meu atingandu-mi brațele cu degetele lui lungi. Mi-a scos hainele încet, de parcă își lua tot timpul necesar.
     Imediat ce apa caldă mi-a atins corpul, începusem să mă relaxez. Rainer a apucat dușul și mi-a udat părul, apoi s-a întins spre sticla de șampon. Un zâmbet îmi apăruse pe față când mi-am dat seama ce voia să facă. După câteva minute, și-a trecut mâinile prin părul meu clătindu-l cu apă și a venit în fața mea privindu-mă pentru câteva secunde fără să scoată vreun cuvânt.
     Privirea îmi picase fix pe cicatricea de pe șoldul lui. Îmi ceruse să o fac pentru că a avut un plan, însă, încă simțeam urma vinovăției. Lacrimile mi se preling pe obraji, iar Rainer m-a strâns la pieptul lui. Mi-am închis ochii lăsându-mi capul pe umărul lui.
     El mă iertase, însă durerea pe care o simțeam nu voia să mă părăsească.

     — Fă-mi durerea să dispară, am reușit să îi spun printre suspine. Mi-a mângâiat părul până m-am oprit din plâns, apoi mi-a înfășurat corpul cu un prosop uscat și m-a asezat pe marginea patului, asezându-se la rândul lui în fața mea, pe podea.

     — Rylee Pirce și Rainer Devon, întotdeauna, pe viață, a spus el.
     M-am aplecat spre el și l-am sărutat blând pe buze, iar imediat ce Madden și-a făcut apariția între noi, am afișat un zâmbet și m-am ridicat îndreptându-mă spre dulap.
     M-am grăbit să mă îmbrac cu fusta neagră și tricoul de aceasi culoare, apoi mi-am prins părul și l-am așteptat pe Rainer în sufragerie.

     După aproape jumătate de oră, ajunsesem la Nick și încă așteptam să ne dezvăluie marea surpriză pe care o avea pentru noi.

     — Rainer, îți jur, nu o să vrei să mai pleci de aici, l-am auzit pe Nick spunând în timp ce ne tragea după el spre camera pe care trebuia să o renoveze de aproape două săptămâni.

     — Vezi să nu, am râs eu.

     Nick a deschis ușa, lăsându-ne să admirăm decorul camerei. Masa neagră de biliard din mijlocul camerei și tapetul de aceasi culoare, făceau ca, canapeaua vișine să iasă în evidență.

     — Rylee, ști să joci biliard? Am auzit-o Jess întrebându-mă în timp ce trecea pe lângă noi. A apucat unul dintre bețe și mi l-a înmânat, deși probabil nu aveam nici cea mai mică idee ce trebuia să fac cu el.
     Am apucat mai bine tacul și m-am învârtit în jurul mesei până am ajuns în fața bilelor așezate într-un triunghi perfect. Când începusem să mă concentrez asupra regulilor jocului, l-am simțit pe Rainer în spatele meu. Și-a plimbat mâinile pe brațele mele și și-a lipit pieptul de spatele meu invadându-mă.

     — Sparge, mi-a spus el făcând semn din cap spre cele șaisprezece bile.
     M-am aplecat spre masă, în timp ce Rainer încă stătea în spatele meu masându-mi umerii. Reușisem să introduc două bile dintr-o singură lovitură, iar când m-am întors spre Rainer, zâmbind, observasem cât de serios mă privea. Mi-am dat ochii peste cap și i-am plasat un sărut pe buze prefăcându-mă că nu știu cauza pentru care era așa. Adevărul era că îl tachinasem puțin, și voi continua să o fac pentru cât de mult timp avea să stea în spatele meu.