Before we go

53. Rylee a îmblânzit tigrul.

 
   

     Capitolul 53:" Rylee a îmblânzit tigrul."

     Era serios? Mă tot întrebam în ultima oră. S-a dovedit ca da, însă pentru nu știu ce motiv, eu eram șocată.
     Rainer îmi povestise cum investise în circuitul ăsta și cum s-a ocupat de el în cel mai mic detaliu, iar eu stăteam în fața lui și îl priveam de parcă mi-ar fi vorbit în altă limbă. Îl credeam în stare și știam că ar fi capabil să o facă, dar nimic nu părea real.

    — Ești sigur că e legal? L-am întrebat din nou iar el a râs.

    — Dacă vrei să fie, a glumit el.
    
     Mașina lui Nick se apropie de noi iar el și Jess coboară înainte ca celelalte mașini să se alăture.

     — Cine concurează în seara asta? Pista asta are nevoie de o inaugurare bună! L-am auzit pe Kai strigând în timp ce cobora din mașina lui Dave.

     Am înaintat spre ei și a văzut-o pe Natalie ținându-l în brațe pe Adam, încercând să își așeze căștile antifonice pe cap.
     Ce Dumnezeu căuta aici?

     — Ești dusă? Am întrebat-o imediat ce am deschis portiera.

     — Nu, a spus apoi a făcut o pauză. Poate puțin dar Rainer mi-a spus să vin, a continuat ea.
     Mi l-a așezat pe Adam în brațe, apoi s-a aplecat spre sticla de apă de pe bancheta din spate. A luat o gură, apoi a asezat-o la loc și mi-a aruncat o privire scurtă înainte să se întoarcă cu spatele.

     — Ce crezi că faci? Am strigat în urma ei.

     — Fac o pauză. Te descurci tu, mi-a spus apoi i s-a alăturat lui Dave lângă celelalte mașini.
     Am oftat în timp ce mă întorceam lângă Rainer și m-am sprijinit de capota mașinii strângându-l pe Adam în brațe. Rainer s-a întors spre mine privindu-mă.

     — Nu te uita așa la mine. Nu ar fi trebuit să îi spui să vină cu Adam, i-am spus.

     — De ce nu? M-a întrebat el.

     Era evident de ce nu a fost o idee bună. Se putea speria ușor, ar fi început să plângă, i s-ar fi făcut foame, poate și somn și multe alte lucruri.

     — Nu e sigur pentru el, am spus încet. Am făcut un pas în față vrând să mă întorc și să urc pe bancheta din spate a mașinii, însă Rainer m-a prins de braț întorcându-mă spre el.

     — Dacă tu ești cu el, este în siguranță, mi-a spus sărutându-mă pe creștet.
     Dacă mama lui era cu el, atunci era într-adevăr în siguranță.

     — Am argumente care ar putea câștiga împotriva a ce tocmai mi-ai spus, îi spun.
     Am deschis portiera apoi am urcat pe bancheta din spate și l-am așezat pe Adam lângă mine. I-am dat căștile jos și mi-am trecut mâna prin părul lui moale.

     — Ce altceva poți câștiga? A întrebat Rainer aplecându-se spre mine.
     Mi-am mutat privirea spre mașinile care erau deja pe pistă și un zâmbet necontrolat îmi apăruse pe față.

     — O cursă, am spus clar și răspicat întorcându-mă spre Rainer. Cu mașina ta, am continuat eu.
     Rainer a ridicat din umeri și a scos cheile din buzunar apoi mi le-a înmânat și s-a făcut pierdut în mulțime.

     — Te întorci la mama ta cât îi arât eu lui Rainer cum se câștigă o cursă, bine? i-am spus lui Adam așezând din nou căștile antifonice pe urechile lui micuțe. Am coborât din mașină și m-am întrebat pe Natalie exact ca un fulger.