NOI

Cap. 28

      În sfârsit reusesc  să termin programul de la cabinet si să fug acasă sa-mi pregătesc bagajele. Sonny e în Paris pentru  un meci amical  între  echipa națională All Blacks si cea a Franței. M-a invitat si  pe mine la meci, apoi vom  rămâne tot weekendul în orasul îndrăgostiților si bineînțeles că am acceptat. E un vis de al meu din copilărie si cu cât am crescut, cu atât credeam mai mult că n-o sa am vreo sansa sa-l vizitez, dar viața e plină de surprize si unele vise ți se îndeplinesc când nu te aștepți.

    El a plecat cu echipa cu o zi înainte, dar mi-a inchiriat o cameră la acelasi hotel si după meci o sa ne petrecem timpul împreună. De data asta nu-mi mai iau nicio lenjerie sexy si n-am de gând să mai fac pe prostituata.

        Voi fii o fată cuminte!

Aterizez  pe aeroportul  Charles de Gaulle  din Paris si ajung cu greu până la hotelul din apropierea Turnului Eiffel.

    O Doamne, ce frumos e!

  Abia aștept să vizitez orasul cu Sonny. Vreau să văd Luvru, Disneyland, Versailles si să mă plimb pe podurile de peste Sena , iar seara  pe Bulevardul Champs-Elysees.  El il cunoaște bine, mi-a spus că a fost de multe ori aici si o să mi-l arate. 

  Astăzi merg si la partida de rugby pentru care stiu că avea destule emotii Sonny, fiind o echipa destul de puternică. Stadionul este plin ca de obicei si francezii din tribună încep să cânte împreună cu jucătorii imnul. Galeria neozeelandeza e destul de mică, dar există respect din partea tuturor  făcând liniste atunci când jucătorii încep să facă Haka.

   Pe stadion sunt două ecrane mari unde se arată imagini în prim plan  cu faze importante sau cu jucatorii, si-l vad în costumul lui negru făcând mișcările maori  alături de colegii lui. 

    Arata atat de bine! Si e al meu! Ma simt mandra de el si de mine in momentul asta!

  După întâlnirea din restaurant cu mama sa , de săptămâna trecută, a fost foarte afectiv, ne-am petrecut timpul mai mult  acasă, intr-o atmosfera plăcută, povestind lucrurile de peste zi,  iubindu-ne si alintandu-ne.

   Pe la mijlocul celei de-a doua reprize   Sonny este  lovit când este placat de un jucator advers si îi sparge arcada începând sa-i curgă mult sânge pe față. Îl văd pe ecran si simt că mi se opreste inima.

     O Doamne! Simt ca mor aici!

I se acorda îngrijiri, dar sangerarea nu i se opreste si este nevoit sa părăsească de tot terenul si să fie înlocuit.

Cred ca fierbe de nervi! Ar fi vrut sa joace si cu sangele in ochi , daca ar fi fost lasat!

Echipa lui reuseste să învingă si mă întorc la hotel asteptandu-l  cumintica si nerăbdătoare în camera de hotel. Întârzie, asa că mă hotărăsc să deschid  laptopul pe care mi l-am luat cu mine si să vorbesc puțin cu mama pe Skype si să mai verific noutățile prietenilor mei de pe facebook.

  Imediat intră în vorbă cu mine Gelu un coleg de facultate,  atunci când îi dau un like pentru o poza cu noul lui loc de munca, un cabinet foarte modern din Bucuresti.

-Bună, frumoaso! Mai trăiești?

-Ooo, Gelu ce mă bucur pentru tine! Ti-ai gasit un  loc de muncă foarte bun,  încep sa-i scriu vesela.

-Da, multumesc!Care mai e viața ta? 

-Pai, lucrez si eu intr-un cabinet veterinar, dar in Noua Zeelandă!

-Ce? Tocmai acolo? Te-ai dus pentru salariu, nu?

   Daca ar stii ca am venit sa lucrez ca menajera si printr-un noroc chior am ajuns sa-mi practic meseria...!