NOI

Cap.38

Am reluat relația noastră atât de încet încât Sonny a dormit la mine în fiecare seară de mai bine de o lună si jumătate. Tot timpul e aproape lipit de mine, stăm separați doar când sunt la cabinet, dar si atunci mă sună din oră în oră să mă întrebe ce fac sau cum mă simt.

Mă streseaza atât pe mine, cât si pe colegii si antrenorul lui, pe care îl mai aud câteodată că înjură atunci când îl vede cu telefonul în loc sa fie cu trup si suflet prezent acolo.

La cabinet, colegii mei au început să se poarte cu mine de parca as fii bolnavă si îmi da să fac tot ce e mai usor, câteodată enervandu-ma pentru că mă simt chiar bine si în afară de kilogramele luate în plus n-am nici o problema.

La terminarea programului mă asteaptă în fața cabinetului cu masina si mergem să luăm masa intr-un mic local pe care l-am descoperit din întâmplare. Intr-o sâmbătă după ce mi-a fost cam rău, ne-am decis că puțin aer curat mi-ar prinde bine, asa că am plecat intr-o mică plimbare tinandu-ne de mână ca doi îndrăgostiți ce suntem. Ne-a plăcut de când l-am vazut, foarte elegant si ascuns între un palc de copaci, cu o terasa micuță pe marginea unui lac, si-o formație care cântă doar în weekend. Cand am intrat am fost întâmpinați de proprietară, o doamna foarte drăguță care ne-a recomandat ce să consumam si asa face de fiecare dată când ne vede, am devenit deja clienții fideli a casei.

Când formația cântă câte o melodie mai lentă, Sonny mă invită la dans pe micuțul ring alături de alte cupluri sau chiar singuri. Acum stau mai la distanță de el din cauza burtii, dar el mă mângâie mereu si-mi spune că sunt cea mai frumoasă din lume, de parca as crede.

Suntem exact cum e o vorbă din tara mea ,,Badea-i plop si mandra-i dop"!

Ne retragem apoi acasă si mă ține în brațe toată noaptea, mereu cu palma pe burta mea, acolo unde e copilul pe care îl așteaptă atât de mult.

-Ce-ai vrea sa fie? îl întreb mangaindu-i absenta tatuajul care îmi place atât de mult de pe braț.

-O sa fie baiat! îmi spune serios.

-De unde stii? De cate ori am mers la control până acum, n-a vrut sa ne arate, mereu stă întors cu fundul la noi, îi spun râzând.

-Stiu eu! se umfla în pene.

-Si daca e fata?

-Atunci, cum îți revii după naștere începem să lucram pentru un băiat, îmi spune sigur pe el.

-De ce vrei neaparat un băiat? Nu-ti plac fetele? îi spun curioasă, dar parcă si un pic supărată.

Doar n-o fii unul dintre barbatii care isi lasa femeia in spital pentru c-a nascut o fata , asa cum am auzit ca a facut un vecin de-al meu !

-Pentru că vreau sa-l învăț să joace rugby asa cum a facut cu mine tatal meu, atunci când eram mic si el era în viață ...., îmi spune trist.

-L-ai iubit mult, nu?

Sunt mirata ca-mi spune despre el , rar vorbește de copilăria lui, mai multe am aflat de la altii, de la bunica si mama lui, de la Lima si sotia lui.

El evita sa-mi vorbeasca si nici nu insist cu întrebările, stiu că pentru el e un subiect sensibil.

A suferit mult când a fost abandonat si respins de mama lui sau când a murit tatăl si bunicul care l-a crescut până la vreo sapte ani.

-Da, mi-ar fii placut să mai trăiască si sa-l văd jucandu-se acum cu copilul meu, îmi spune cu durere în voce.

-Sonny , ce -i spui bebelusului noaptea ? Te-am auzit ..., de câteva ori ca-i vorbesti în maori, îl întreb curioasă si-l văd că se incordeaza