Dark Revenge

Capitolul 3

Capitolul 3

Directoara ne-a spus ultimile cuvinte si ne-a dat drumul. Eu eram incordata si ma simteam ciudat inca de la inceput, cand el a venit langa mine. Nu puteam sa scap de senzatia asta de transa in care ma tragea. Elevii se foiesc in timp ce se ridica iar directoarea pleaca impreuna cu doi profesori, presupun, pe o usa mai mica din sala de sport. Ma ridic rapid din scaunul meu iar noii mei prieteni fac la fel. Mi-am inchis ochii, ofticata ca m-am ridicat pentru ca ii simteam privirea lui pe spatele meu, nu mai zic de fund, singurul loc pe care nu la privit cu atentie... asta pana acum. Pe intregul parcurs al discursului directoarei i-am simtit privirea pe corpul meu, fata mea si buze. M-a facut sa ma simt atat de incomoda si tot ce vroiam sa fac in momentul ala era sa plec departe de el, in celalalta parte a scolii.

Jack asteapta ca restul randului sa porneasca si sa putem pleca dar toti se miscau asa de incet. L-am auzit pe el ridicandu-se si cand mi-am intors privirea a trebuit sa mi-o ridic pentru ca era mai inalt ca mine si parea asa de mare si masiv. Ochii lui i-au prins iar pe ai mei si nici nu am realizat ca era asa de aproape din cauza scaunelor lipite una de alta. Pieptul lui nu era nici la 10 centimetri departare de al meu iar fata mea are o privire perfecta spre scobitura gatului lui. Inghit in sec iar si imi duc privirea inapoi spre Jack si observ ca intregul rand e gol iar eu asteptam ca proasta uitandu-ma in ochii lui verzi. Imi musc buza de jos si pornesc, incercand sa nu ma lovesc de picioarele scaunelor.

-Harry, omule, hai anul asta, zice o voce.

Imi intorc usor capul, cat de discret pot, si realizez ca un baiat cu par brunet ca smoala si daca nu ma inseala privire, niste ochi caprui, il striga pe baiatul care imi crea un sentiment pe care nu l-am mai avut pana acum in viata mea. Se intoarce cu privirea de la mine spre baiatul care avea la fel de multe tatuaje ca el.

-Acum, zice plictisit cu o voce rece si indiferenta.

Avea un accent britanic iar vocea lui era asa de rece si inspaimantatoare dar in acelasi timp calda si am ciudatul sentiment ca as vrea sa il aud soptindu-mi ceva fierbinte in ureche. Si chiar daca a spus doar un cuvant, mi-l pot imagina deja zicand zeci de propozitii. Piciorul meu loveste ultimul scaune si imi intors privirea inapoi in fata. I-am simtit iar privirea cand a auzit sunetul care s-a produs dintre ultimul scaun din rand si picioarul meu. Incerc sa nu ma uit la el si inaintez cu pasi apasati in fata, spre Melissa si Eve care ma asteptau vorbind ceva intre ele.

-Mergem? intreaba Eve.

-Da, zice Melissa. Imi este foame.

Eve a chicotit si as fi facut la fel daca nu ii simteam privirea lui in continuare pe spatele meu asa ca ma multumesc doar cu un zambet. Am pornit spre usa pe care am intrat si inainte sa ies am arunca o privirea inapoi, spre el. Ochii lui inca atintiti spre mine, corpul lui era usor intors spre baiatul cu par saten care vorbea cu el. Privirea mi-a cazut spre buzele lui care erau in cel mai mic ranjet pervers pe care l-am vazut. Imaginea cu el si ochii lui care erau asa de intunecati mi s-a sters cand am iesit afara si am atins aerul intunecat din jur. Soarele nu mai era nicaieri, poate pe undeva dupa norii grosi si lati de pe cer. Intregul intuneric pe care vremea il emana imi reaminteste de el si ochii aia. Imi scutur capul nervoasa ca ma gandesc la o persoana prea mult, si specific, o persoana despre care nu stiu nimic. Poate doar ca il cheama Harry? Si ca arata mai bine ca toti baietii din intreaga scoala la un loc. Sincera sa fiu, nu prea arata a un Harry, poate mai mult cu un nume de... nu stiu, pirat rau care are o barca intunecata dar clar nu a Harry. Totusi, intr-un mod ciudat numele i se potrivste si suna cu un ecou in capul meu cand ma gandesc la el.

Am mers cu fetele iar prin curtea scolii, indreptandu-ne spre scoala. Nu stiu unde erau Jack si Logan pentru ca au disparut din jurul nostru si fetele nu vorbesc despre ei.