Capitolul 38

60.5K 1.8K 1.1K
                                    

-Claire, o voce ma face sa gem, eu sculata din somnul meu.

Am recunoscut vocea dupa un minut de procesare a ce s-a intamplat, eu deschizandu-mi imediat ochii. Era intuneric in camera dar puteam sa imi dau seama ca Harry e aici, in camera mea, sculandu-ma din somn.

-Harry? soptesc adormita si ma ridic in coate.

-Da, eu sunt, sopteste inapoi si ii simt imediat mainile peste soldurile mele, prinzandu-le in mainile sale.

Visam cumva? Nu cred pentru ca l-am lasat acolo la sectie inainte sa vin inapoi cu tata acum cateva ore. Oricum, cat era ceasul? Brusc, imi reamintesc totul mai bine si cum l-am lasat acolo si probabil ca l-am lasat confuz dar oricum, de ce este in camera mea si cum a intrat aici?

-Cat e ceasul? intreb panicata, dorind asa de tare ca tatal meu sa nu intre in camera mea.

-E 3 jumatate dimineata. Claire, ce e in capul tau si de ce ai plecat de la sectie? ma intreaba, eu simtindu-i respiratia fierbinte in zona buzelor mele, el find mult mai aproape decat credeam.

-Harry, tata are dreptate intr-un fel. Nu pot sa te las sa pe tine sa te bagi in relatia mea cu el si nu sa imi strici ceva la ce eu aspir, imi pare rau dar-

-La dracu si cand totul mergea bine, de ce ai facut asta? Ce ti-a zis? ma intreaba nervos, respiratia lui accelerandu-se.

-Nu e treaba ta si oricum ar fi, are dreptate, spun serioasa.

-Iubito, imi este deja dor de tine, te rog frumos, nu fa o prostie, spune iar eu il aud cum se ridica intr-un genunchi si isi desparte picioarele, asezandu-se peste mine in genunchi.

-Harry, pleaca, spun suparata. Sunt obosita si tu intri, iar, in casa mea ca un nebun. Poate sa te prinda tata si sa intre, sau chiar alt cineva.

-Usa e inchisa, spune iar eu simt respiratia lui fierbinte prin intuneric peste gatul meu.

-Harry, eu-

-Nu fa o prostie Claire, te rog, zice inainte sa isi lipeasca usor buzele de pielea gatului meu.

-Harry, e o prostie, toate astea. Misca de pe mine si pleaca, nu te vreau aici si risti foarte tare, nu mai zic de mine.

-Stiu ca ma vrei, sopteste, fara sa ma bage in seama, buzele sale find peste urechea mea. Si eu te vreau pe tine, iubito.

A suflat usor un aer cald in urechea mea, facandu-ma pe mine sa gem infundat si sa am fiori de placere pe sina spinarii.

-Numai eu te pot face sa te simti asa cum iti place si sti asta, cuvintele lui facandu-ma sa ma simt usor rosie in obraji. Ma vrei si nu recunosti.

Il vroiam si am recunoscut asta odata, in cocioaba aia de langa sectia de politie. Dar avea dreptate, chiar il vroiam. Ugh, trebuie el mereu sa faca asa? Sa imi intre in felul asta sub piele? Si de ce tot intra in casa mea de parca ar fi un nebun?

Harry si-a lipit pelvisul de bazinul meu iar eu am scos un mic icnet combinat cu placere in umarul sau.

-Spune ca ma vrei, sopteste in urechea mea in timp ce mainile sale se miscau incet pe sub puloverul sau pe care inca il purtam.

Eram trista cand am ajuns acasa asa ca am ramas cu puloverul sau pe mine si la fel si cu lenjeria, periculos de dezbracata cu un Harry care are poftele asa de aprinse acum.

-Eu.., Harry, te rog pleaca-

-Shh, ma intrerupe, buzele sale find peste urechea mea, oferindu-mi alti fiori de placere inexplicabil in mine. Tu doar spune-o.

-Si eu te vreau, Harry, soptesc, fericita ca nu a plecat de unde a venit, asa cum l-am rugat acum cateva minute.

-A fost asa de greu? sopteste in urechea mea pe care o musca usor.

Dark RevengeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum