Dark Revenge

Capitolul 66

Dupa ce am reusit sa imi stapanesc lacrimile, mintea mea deja a inceput sa o ia inainte, la tot felul de ganduri si imagini. Cu cine naiba vorbea Harry si mai important, cui ii spunea "printeso"? Ma indoiesc ca vorbea cu un baiat. 

Mi-am muscat buza de jos, simtind gustul de sange usor in gura mea, din cauza nervilor care tot cresc in mine. Ce dracu e in capul lui Harry? Jur, daca.. m-a inselat sau orice ceva de genul, nu am sa il mai iert in viata mea. Daca a spus ca ma iubeste, de ce ar spune, Dumnezeu stie cui, la telefon "printeso"? Nu inteleg, toate merg bine, ziua asta, din punct de vedere 'relatia Claire-Harry', toate mergeau perfect. Dimineata ne-am certat putin pe tema cu mine in a imi pasa de ce zice lumea, dar aia nu prea se poate numi o cearta pentu ca a fost una prea mica; dar in afara de asta, toate au mers aproape perfect, asta pana cand dupa o zi grea am vrut sa merg si sa stau cu iubitul meu dar nu, eu trebuie sa dau de Harry care vorbeste cu o  "printesa" la telefon.

Daca e una dintre gemene? Daca el doar era nervos pe Lily astazi ca sa ma pacaleasca pe mine? Daca el doar s-a prostit cu mine? 

Mi-am scuturat capul, incercand sa imi alung cu toata puterea mea gandurile din cap. Nu. Harry nu ar face asa ceva, doar a spus ca ma iubeste si il cred, nu m-ar putea rani, nu in felul asta, doar mi-a spus asta.

-Hei tu, o vocea ma face sa tresar si sa ma intorc cu fata la persoana care se afla in spatele meu.

Baiatul acela, Niall parca, unul dintre prietenii lui Harry cu care loucuieste, se afla in fata mea cu un zambet simpatic pe fata.

-Ce faci? Pari nervoasa, spune el in timp ce isi aseaza mainile in buzunarul de la blugii sai negri care nu sunt asa de stramti ca ai lui Harry. 

-Nu, nu am nimic, mint si imi scutur usor capul din nou, oferindu-i un mic zambet pentu a il asigura ca sunt "ok". Sti.. din intamplare, unde merge Harry?

-Stai, azi e marti, corect? intreaba el, fara sa imi raspunda cu adevarat la raspuns. Cat e ceasul?

-12 jumatate, spun dupa ce m-am utiat pe telefonul meu pe care il strangeam prea tare in palma mea din cauza nervilor si a frustrarii.

-Harry merge in locul asta in fiecare marit, sau mereu cand are timp, zice Niall, eu dandu-mi seama ca el stie unde merge Harry acum.

-Ce? Unde? intreb curioasa.

-Nu stiu sigur, mi-a dat adresa asta odata cand l-am intrebat dar nu am fost niciodata la ea si nici nu l-am bagat in seama cand mi-a spus odata unde merge pentru ca mancam, miscare tare, tare proasta, spune Niall cu un zambet amuzat pe fata.

-Crezi ca poti sa, nu stiu, sa imi dai adresa? intreb si incerc cel mai bun zambet al meu in cazuri de criza de nervi asa cum sunt acum.

Gandul la Harry cu o alta fata? Nu vreau sa ma gandesc la asa ceva asta e sigur.

-Sigur, daca vrei te si duc, nu prea am chef sa stau la ultimele doua ore, zice si ridica din umeri. Hai sa mergem.

-Merci asa de mult, zic recunoscatoatere in timp ce eu si cu el am pornit spre parcarea scolii, fara sa imi pese in momentul asta ca eu plec, de buna voi, de la ore.

O sa o incurc asa de tare cu tata, dar nu imi pasa acum pentru ca daca este adevarat ce cred eu, atunci Harry o sa fie cel care o sa o incurce cu mine.

***

Se vede asa de tare ca Niall si Harry sunt prieteni si pot sa spun asta doar pentru ca Niall conduce rapid si ca un nebun, exact ca si Harry, pe autostrada mare. Dar sincer, acum as putea merge si cu un metrou plin de sobolani numai ca sa ajung la Harry si sa aflu naibii unde se afla. Niall mi-a spus adresa locului unde se afla Harry si chiar daca stiu strada, nu am recunoscut adresa.