Obscur - I. Lagune

introducere

!ATENȚIE!

URMĂTOREA POVESTE POATE CONȚINE REPLICI SAU PASAJE CU CARACTER EXPLICIT, LIMBAJ LICENȚIOS CARE POT AFECTA ORICE CATEGORIE DE CITITOR

NU SUNT RESPONSABILĂ PENTRU URMĂRILE DE ORICE FEL (SCHIMBĂRILE DE COMPORTAMENT, PERSPECTIVĂ) CE POT AVEA LOC ÎNAINTE, PE PARCURSUL SAU DUPĂ LECTURAREA ACESTEI POVEȘTI

VĂ MULȚUMESC!

_______________________________________________________________

❝Aceasta nu este o poveste de dragoste. Acesta este un adevăr, o altă realitate în care, într-adevăr, ne-am pierdut pe noi înșine.❝

"Îmi e silă de mine. Și de el mi-a fost, dar cum îmi e acum de mine și de cum am ajuns... nu, deci chiar îmi vine să vomit.

Ar fi o insultă la adresa curvelor să mă numesc așa. Dar cu toate astea, știu că exagerez. Să te fuți era ceva perfect normal la vârsta noastră, așa că nu înțeleg ce era așa mare chestie și de ce mă frustra atât de tare faptul că m-am dezvirginat într-o înfundătură de pe o potecuță uitată de lume și viață, undeva prin Centru. Sau dracu' mai știe unde ajunsesem. Eram fumată și spartă, dacă s-a înțeles aluzia. Probabil că plecarea lui imediat după ce și-a primit orgasmul, m-a făcut să-mi ies din minți cu adevărat, și nu pentru că nu m-a făcut și pe mine să mă simt bine, ci pentru că m-a lăsat pur și simplu acolo, ca pe ultima curvă cu chiloții și pantalonii în vine.

Mi-a fost scârbă de atingerea lui

De săruturile lui pe sânii mei

De șoaptele și insultele pe care mi le adresa în timp ce intra în mine

De gemetele lui scăpate de sub control

De lipsa de finețe cu care mă trata

De faptul că îmi provoca intenționat durerea și nu îi păsa că gemetele mele strigau după ajutor și că imploram să fie mai tandru și să mă ia mai ușor, că-s virgină

Ce îl excita pe el de fapt, nu erau sânii mei mult prea mici, ce i se potriveau perfect în palme. Era un sadic de 20 de ani, repetent a doua oară la a 12-a, care a aflat că boboaca aia slăbănoagă de la filo încă mai e virgină, așa că în pantalonii lui cu talie mult prea joasă s-a produs o mică erecție la gândul că mă putea chinui în toate pozițiile, provocându-mi durere și sângerare. Spera să mă facă să-mi fie dor de himenul meu sau ce? Dar, știi care e faza? Nu mi-e dor. Acum parcă mă piș mai repede și mai cu jet. Iar metaforic, mă piș pe voi toți. Dar și pe el."

Înnebunise. La propriu.

Am aruncat încă o privire pe eseul ei și mi-am zis: "Doar glumește, nu are cum să citească asta în fața clasei. Încă două abateri, și o bagă iar în consiliu."

Dar sigur intenționa să nu mă asculte. Din nou.

Adela era cu siguranță cea mai încăpățânată persoană pe care o cunoșteam. Și cea mai impulsivă. Dar nu mă așteptam să se răzvrătească chiar în halul ăsta împotriva profei de română, cât să se umilească singură, citindu-și prima experiență sexuală. Nu a vorbit niciodată despre asta și știu că ne înțelesesem să ne prefacem că nici nu se întâmplase.

Eseul era precum ea. Vulgar, lipsit de scrupule. Destul de bine scris, deși devenise mult prea subiectivă și deja își folosea vocabularul uzual - aici mă refer la înjurăturile și cuvintele urâte - ceea ce Dănescu nu acceptă nici de-a dracu' la ora ei. Te lăsa cam rece, ce-i drept. Îi simțeai ura, durerea și revolta. Îmi plăcea asta la ea. Era însă detaliat, îndeajuns de mult încât să ai imaginea perfectă a unui act sexual scăpat de sub control. Nu era sensibil, nici El și nici eseul. El era o brută imbecilă, iar eseul reprezenta adevărul gol-goluț. Chiar așa a fost.

Îmi amintesc ziua aia. Îmi amintesc cum plângea și cum regreta până-n măduva oaselor faptul că l-a lăsat să-i desfacă picioarele și să o posede în felul ăla. Faza e că nici măcar nu erau împreună. Ea era doar prea drogată ca să-i refuze propunerea indecentă de a-i invada și spulbera întregul univers la care surprinzător, chiar ținea mult. Ceea ce eu, ca prietenă, regret, este faptul că nu am fost acolo ca să o opresc și să nu las asta să se întâmple. Cum fac mereu. Eu sunt cea care o salvează la timp și o păstrează întreagă. Atunci, în schimb, nu am fost acolo, la masă. Am fost acolo, la baie. Unde-mi vomitam mațele, căci am fost prea proastă să cred că pot rezista câtorva - mai multe - pahare de tărie.

A fost o perioadă de decădere pentru prietena mea. Nu a devenit din fetița Powerpuff - Satana. Să nu exagerăm. A devenit din Adela, cea obișnuită - Adela, cea obișnuită, dar mai... vulgară, mai răzvrătită, mai murdară. Surprinzător, aproape-violul nu a marcat-o. Negativ. Bine, deși a durat o săptămână-două până să-și revină complet pentru că, într-adevăr, toată faza i-a schimbat viața. A făcut-o să-și schimbe perspectiva asupra sexului, ceea ce era de așteptat. Dar nu așa cum s-ar crede. Aici mă refer la faptul că de la anorexie sexuală s-a ajuns la nimfomanie. Și ăsta e un pas enorm pentru o tipă care nu cu mult timp în urmă se simțea descurajată de corpul ei și avea convingeri și opinii contradictorii la adresa sexului și tindea să se ferească de intimități sau contact sexual. În realitate, exagerez, diagnosticându-mi cea mai bună prietenă cu nimfomanie. Nu e corect. Sunt crudă. Obiectivă. Nesimțită. Și proastă. Nu e nimfomană dacă doar se simte bine făcând sex. Vreau să zic că mulți oameni sunt activi sexual. Nu ca Adela, dar sunt. În afară de mine, care îmi dau cu părerea despre ceva ce nu am experimentat niciodată. Probabil că undeva înăuntrul meu și eu sufăr de anorexie sexuală. Iar poate că într-o zi o să mă transform și eu într-o Adela-devoratoare-de-suflete-masculine. Interesant, oricât de mult s-ar dezbate pe tema acestui subiect cu privire la mărimea sânilor sau a fundului, tot ce îi interesează pe Ei de fapt, este vaginul tău pe care îl ascunzi mult prea bine și îl păstrezi cam lacomă numai pentru tine și mâna ta care îl mai verifică din când în când, să vadă dacă-i bine. Oricât de slabă sau grasă ai fi, cineva tot te fute, până la urmă. Chiar dacă îți convine, place sau nu.

Până la urmă, a citit eseul. În fața clasei. La ora de română. Și a dat-o afară. Apoi am plecat și eu, fără să zic nimic. La bine și la greu, nu?

Aveam nevoie de o țigară. Chiar dacă nu fumez.

______________________________________________

[oh doamne, deci sper să mă țin măcar de ideea asta pentru că în sfârșit m-a lovit inspirația și e o idee pe care nu trebuie să o pierd

asta e doar o introducere, nu prea se întâmplă cine știe ce

da

mă rog]