Femeia lui Vaughn

Cină surpriză

     Fusese o adevărată distracție la cumpărarea rochiei. Sofia proba și Mario critica. Îi plăcea să îmbrace cât mai multe, dar se săturase de refuzurile lui așa că oftă resemnată și alesese una la nimereală fără decolteu, dreaptă și albastră, cu fermoar la spate.

— Sunt egoist, dacă nu vreau să arăți perfect în ea?

— Păi, la toate mi-ai zis că nu merg! se plânse ea.

— Pentru că în toate îți stă bine și mă oftic.

— Hai să plecăm. Am luat una simplă și gata.

  Mario o luă după gât și o sărută pe obraz, apoi porniră spre mașină.

  În drum spre restaurant, conversase cu Sofia despre posibilitatea ca el și Eli să fie frați. Când se apropie de destinație, fata îi promise că va face ea rost de probă și i-o va da atunci când o va obține. Mario acceptă chiar dacă nu era împăcat cu gândul că nu știa la ce metodă va recurge iubita lui. Lăsase în seama ei acest lucru și îi arătă prin parbriz locul unde trebuia să ia cina cu Vaughn.

— De ce momentele frumoase durează puțin?

— Ca să avem răbdare și credință că pot dura mai mult, îi replică prompt și o strânse de mână.

Sofia coborî din mașină cu o falcă-n cer și una în pământ, se distanță de mașină doi pași și mai întoarse o dată privirea spre Mario. El clătină din cap făcându-i semn să aibe încredere în el și intră în local.

— Dumneavoastră trebuie să fiți domnișoara Sofia, nu-i așa? O luă tare managerul restaurantului, încât ea se blocă o clipă apoi încuviințase din cap.

— Masa rezervată pentru dumneavoastră și compania dumneavoastră, am aranjat-o în separeu. Urmați-mă! îi porunci cu eleganță bărbatul și Sofia făcu întocmai, dându-și ochii peste cap.

Ce rost aveau toate acele pregătiri pentru o persoană de care știi că nu te va iubi nicicând? Vaughn trebuia să fie nebun, chior sau obsedat de ea, dacă își imagina că prin micile lui atenții o va cuceri.

— Doriți ceva de băut înainte ca persoana cu care cinați să apară?

  Ar fi zis nu, că așa e politicos, să aștepți persoana în cauză, apoi se gândi că un vin ar face-o să treacă mai ușor peste greața care i-o provoca Vaughn, când o complimenta sau o sorbea din priviri.

— Un vin roșu ca sângele...preciză ea cu o urmă ușoară de ironie și se așeză pe unu din scaunele îmbrăcate în satin roșu.

  Masa era ornată foarte romantic cu o lumânare arzând într-un cadru aurit și trandafiri în părți ce dădeau o notă de eleganță și rafinament. Trebuia să recunoască faptul că-i plăceau aranjamentele și atmosfera ușor întunecoasă datorită perdelelor de mătase roșie ce delimita separeul de restul restaurantului.

  Trecuseră zece minute de când aștepta pe Vaughn cu al doilea pahar de vin în mână. Îl credea un dobitoc fără cuvânt fiindcă el ar fi trebuit să o aștepte la întâlnire nu invers. Începu să creadă că va adormi cu capul pe masă până să vină Vaughn. Total nedemn de o domnișoară, dar cine putea să o condamne? Căscase de câteva ori, mațele urlau în ea ca puii de graur înfometați și așteptarea era groznică. Abia se lăsase înduplecată de cina asta pe nepusă masă și acum ce? Ori râdea de ea și se juca cu nervii ei, ori cine-știe-ce se mai întâmplase...

  La un moment dat, că tot nu o vedea nimeni, lăsă capul pe masă în jos și închise ochii. Un zgomot lin de pași auzi pe lângă ea și cineva se așeză în fața ei.

— Ai apărut în sfârșit? Credeam că adorm aici...bombăni Sofia și ridică privirea. În fața ei, Mario.

— Tu?! întrbă mirată și se șterse la ochi ca nu cumva să spună vreo prostie, ori vinul să nu-i joace feste.

— Da, eu. Crezi în Destin? o întrebă brusc și ea se gândi câteva clipe.

— Mnu...uneori, dar în general nu.

— Păi ar trebui. Fiindcă tocmai m-a anunțat Vaughn că e plecat din țară pentru o afacere importantă și ți-a cerut să-l scuzi.

— Se pleacă din țară pentru afaceri?! întrebă din nou abia reușind să înțeleagă tot ce se petrecea cu viteza luminii.

— În general nu, dar contractul pe care trebuie să îl semneze personal, e în Franța și nu voia să piardă acest parteneriat, așa că și-a suit fundul în avionul său privat și s-a făcut nevăzut pentru alte trei zile.

— Waau! Asta e ziua mea norocoasă sau e magic vinul ăsta?

— Cred că Dumnezeu ține cu noi...și știi ce însemnă asta nu?

— Normal că știu! Petrecem mai mult timp împreună!

— Da, dar să nu uităm de Eli că ne e ca un ghimpe în coastă. Încă nu știm ce rol îndeplinește în viața noastră și ar fi bine să nu lași garda jos în preajma lui, ar putea fi ochii și urechile lui Vaughn. Să stăm cu ochii pe el o vreme, bine?

— Cum spui tu. Acum putem mânca dacă tot suntem aici?

— Desigur, frumoasa mea, să nu iertăm nimic dacă tot am așteptat atât. Ce mănânci?

  Mai târziu, se întunecase considerabil. Sofia dormise în mașină un timp, până ajunsese acasă. Mario adora să o simtă aproape de el cum stătea cu ochii închiși, sprijinită de el, dar era nevoit să o trezească. Nu puteau fi văzuți împreună și foarte apropiați.

  Îi dădu o șuviță după ureche și o sărută pe frunte, după care îi șopti numele. Ea reacționă cu greu, întinzându-se ca o pisicuță alintată și se cuibări și mai mult înspre el, aproape să iasă din scaunul ei din dreapta.

— Hai, pisicuță trezește-te, am ajuns acasă.

  Sofia crăcănă speriată ochii și se dădu la locul ei.

— Am ajuns? A văzut careva ceva?

— Nu, stai liniștită. Mă duc să parchez mașina cât intri tu înăuntru. Fă o baie și dormi, bine? Arăți obosită.

— Sunt puțin ...dar îmi voi reveni. Ne vedem mai târziu, îl sărută scurt pe buze și îi făcu cu ochiul.

Mario zâmbi, simțind din ce în ce mai mult că se îndrăgostește de ea.

  În casă, pe canapeaua din mijlocul salonului, Eli butona plictisit telefonul. Când o văzu, se ridică imediat și o salută zâmbind.

— Bună, Eli...

Sofia, care era încă sub influiența vinului și mai era și puțin somnoroasă, se dezechilibră puțin, moment în care Eli se repezise la ea să o ajute să urce în cameră.

— Mă descurc, sunt bine...insistă ea dar el nu o lăsă.

  Mario ajunsese pe urmă și îi surprinse de la spate, ceea ce îl nemulțumea. Străinul profitase de ocazie și îi atinsese iubita, culmea ea îi permisese asta, se gândi apoi.

  Când ajunsese în dreptul camerei ei, Eli vru să se retragă fiind sigur că se va descurca singură, dar ea îl trase brusc de mână și îl sărută fără preaviz, plimbându-și tacticos mâna prin părul lui.