Kaleidoscope for Serenity Book Club

Lucrarea 1~ Concurs S.F Serenity

Romantism planetar

de CosteaPaula

    Spațiu, cosmos, univers – sunt noțiuni care reprezintă subiecte controversate pentru învățații tuturor timpurilor, mergând de la misticism până la definiții complexe. Spațiul cosmic este un teritoriu infinit pentru om, dar pe care omul năzuiește să-l exploreze, chiar dacă evoluțiile în materie de tehnologie necesară sunt extrem de mici.

    Ceva din noi recunoaşte în Cosmos propriul cămin. Suntem făcuţi din cenuşa stelelor. Originea şi evoluţia noastre au fost legate de evenimentele cosmice îndepărtate. Explorarea Cosmosului este o călătorie a descoperirii de sine.

    În tot acest loc plin de mister infinit, se luptă pentru supraviețuire o specie la fel de neînsemnată ca toate celelalte.

    Noi, oamenii... Cerem, dar nu oferim nimic în schimb. Oferim, dar așteptăm să primim ceva înapoi. Promitem și apoi nu ne mai ținem promisiunile. Alergăm grăbiți în stânga și-n dreapta fără să mai vedem, auzi sau simți. Țipăm unii la alții, dar nu mai comunicăm, nu ne mai înțelegem. Avem așteptări, dar nu și țeluri. Iubim, dar rănim. Cerem iertare, dar când ne vine rândul să iertăm nu o facem prea ușor. Construim case, dar dărâmăm inimi. Am evoluat tehnologic, dar am involuat sufletește. Nu mai știm să ne bucurăm pentru o floare, ci doar pentru lucruri materiale. Amânăm cu gândul că avem tot timpul din lume. Vorbim când nu ar trebui să spunem nimic. Tăcem când ar trebui să spunem ceva. Avem ambiții, dar nu avem principii. Avem orgoliu, dar nu avem demnitate. Suntem atât de neoameni, atât de goi sufletește... suntem pustii.

    Eu sunt Eliana, dar pentru cei de la bordul acestei nave sunt Căpitanul Eliana. Părinții mei și-au dorit pe tot parcursul sarcinii să fiu băiat, însă destinul le-a dat o fată. M-am ambiționat încă de mică să-mi fac părinții mândri, iar, acum, chiar cred că am reușit acest lucru. La vârsta de optsprezece ani m-am înrolat în armată. Am înregistrat progrese uriașe de prima dată, deoarece tatăl meu mă antrenase toată copilăria pentru asta.

    Totuși, eu nu știam că eram atent supravegheată de Generalul Forțelor Spațiale. După un an fusesem recrutată de el în lupta contra extratereștrilor care amenințau să ne invadeze lumea. Iar acum, mă aflu într-o navă în Univers.

    Oare de ce extratereștrii încearcă să ne invadeze lumea?

    Fără îndoială nu mai au probleme legate de spațiu, de timp, de materialitate, de moarte și probabil că ne țin aici ca într-o grădiniță să vadă ce facem. Nu încearcă să ne viziteze, ne supraveghează, vor să ne controleze, dar nu să ne viziteze.

    Mă uit cu atenție la tot acest Univers, aducându-mi aminte de toate creaturile pe care le-am întâlnit peste tot. Îmi aduc aminte de toate punctele lor forte, de cele slabe, dar și de înfățișarea lor îngrozitoare. Totuși, singurul lucru care mă ține la bordul acestei nave este dorința de a-mi salva poporul de următoarele atacuri extraterestre.

    Cele patru planete interioare: Mercur, Venus, Pământ și Marte, au o compoziție densă, prezintă cratere și au rifturi și vulcani.

    Mercur este cea mai apropiată planetă de Soare și cea mai mică planetă din sistemul solar. Pe Mercur am avut surpriza să întâlnesc extratereștri cu numele „Cap de Diamant". Cap de Diamant este un extraterestru cristalin, cu un corp mai mare decât diamantul, care îl face invulnerabil la cea mai mare parte a atacurilor fizice și care îi permite să taie și să reteze aproape orice. Își poate folosi corpul pentru a reflecta lumina Soarelui și armele cu raze.