Kaleidoscope for Serenity Book Club

Lucrarea 4 - Concurs Romance

            

  Câte stele sunt pe cer, atâția oameni luminează pământul ziua și, atunci când cineva moare, o stea se sparge în milioane de fragmente de lumină. Praful rezultat în urma distrugerii ia apoi forma sufletului de care fusese legat și cutreieră pământul timp de aproximativ patruzeci de zile, înainte să se mute în locuința lui permanentă dintre nori.

...Sau, cel puțin, asta spun Înțelepții mereu. Nu știu dacă e adevărat, întrucât nu am nici o memorie din viața mea anterioară, ori din luna în care m-am plimbat aiurea pe pământ, dar aleg să îi cred. Ei au fost aici încă din clipa în care Soarele și Luna au dansat pentru prima dată împreună și n-au plecat nici în ziua de astăzi. Și sunt zeci și poate chiar sute de alte suflete care consideră traiul printre muritori un viciu otrăvitor. Totuși, la fel de numeroși sunt și cei care au renunțat la toate amintirile lor și s-au întors pe pământ, experimentând încă o dată durerea și bucuria, golul sufletesc și împlinirea.

Termin de-mi aranjat buclele de culoarea nisipului în jurul umerilor goi și-mi netezesc faldurile rochiei bleu pe care o port, deși nu are nici măcar o cută. Este perfectă, la fel ca locul ăsta și ca oamenii de aici. Totuși, nu sunt ca ei. Și asta nu pentru că mă simt eu mai specială, ci din cauza golului ce mă apasă ori de câte ori mă gândesc că n-am apucat să învăț ce-i aia iubirea.

Am ajuns aici acum jumătate de an, în urma unui accident de mașină în care fusesem implicată împreună cu mama. Nu îmi amintesc nimic, însă ea spune că șoferul unui microbuz a pierdut controlul volanului și s-a izbit de noi. Eu am murit pe loc; ea și-a dat ultima suflare pe drum spre spitalul județean. Aș vrea să-i cer amănunte, atât despre accident, cât și despre viețile noastre de dinainte, dar, în puținele dăți în care a acceptat să îmi povestească, a refuzat să-mi ofere detalii. Știu doar că, abia ce împlinisem douăzeci și trei de ani și mă logodisem cu un băiat cu aproximativ doi ani mai mare, despre care avea o părere foarte bună.

Iau inelul de argint de pe măsuța de toaletă și-l apropii de ochi, citind încă o dată însemnele. „Bogdan o iubește pe Sofia" este scrijelit cu grijă pe interior, chiar sub safirul a cărui strălucire mi se reflectă în irișii de aceeași culoare. Are un nume frumos, dar nu-mi spune nimic și asta mă îngrijorează pe mine. Dacă mi-am uitat până și sentimentele pentru el, atunci nu poate însemna decât că nu au fost niciodată autentice. Cu toate acestea, îl așez pe inelurul de la mâna stângă și îl privesc cu tristețe. Știu că pare o prostie, dar mi-e imposibil să renunț la el, deoarece acesta poartă gravat pe piatră promisiunea unei povești nespuse.

Inspir adânc și mă răsucesc pe călcâie, tocul pantofilor mei lăsând în urmă un sunet scurt și înfundat. Sunt destul de sigură că, înainte, nu obișnuiam să mă îmbrac așa, exceptând ocaziile speciale, desigur. Dar aici, rochiile somptuase și coafurile complicate nu sunt o opțiune și singurii care au dreptul să poarte haine mai lejere sunt Gardienii celor Douăsprezece Porți de Fier. Nu că m-aș plânge, dar măcar de-aș putea lua parte la Balul Selenar, un eveniment select la care numai cuplurile au dreptul să participe.

Aici, sus, fiecare Stea are rolul ei și, deși viața dintre nori diferă de multe ori de cea de pe pământ, societatea noastră are anumite puncte în comun cu cea a oamenilor. Mai întâi, îi avem pe Înțelepți, un fel de conducători și cei mai vechi locuitori din Palatul de Cleștar, urmând ca, pe a doua treaptă a piramidei sociale, să stea cele optzeci și opt de Constelații. Gardienii ocupă și ei un loc de cinste, iar mai jos stau Dansatorii, alături de Muncitori și de Ucenici. Și, nu în ultimul rând, sunt Stelele libere, adică acele suflete verzi care nu au reușit să se alăture nici unei bresle încă. Eu mă încadrez în penultima categorie, dar, cu timpul, sper să ajung o Constelație. În ciuda faptului că am ajuns aici abia recent, lipsa amintirilor de pe pământ și puterea crescândă a sufletului meu m-au calificat pentru unul dintre posturile superioare. Astfel că, acum am început pregătirile, sub atenta supraveghere a lui Canis Major.