Masca lui Blake

Cap. 14

Nu spune ceva ce ai putea să regreți.

*

Nu reuşeam să adorm, era mult prea întuneric şi mă uitam la lumina lunii, care trecea prin fereastra mea, însă era difuză. Durerea piciorului nu mai era atât de puternică, dar somnul nu venea. Ar fi trebuit să fiu obosită după toate peripețiile, însă mintea mea era în altă parte.

Am aprins veioza, camera era decorată într-un stil rustic, mă simțeam acasă la părinții mei. În fața patului era un dulap cu setare dreptunghiulare, până la jumătatea peretelui. În stânga era fereastra, iar în dreapta patului erau două uşi, una spre sufragerie şi una spre baie. Iar de pe-o parte şi pe de alta a patului, câte o noptieră.

M-am ridicat uşor şi am făcut câțiva paşi până la dulap, erau nişte fotografii cu Cyntia şi Jay, iar în alta erau cu un băiețel. Poate că era fiul lor.

Uşa se deschise uşor, m-am uitat speriat, dar l-am văzut pe Blake.

- M-ai speriat!

- Şi tu pe mine! a zis el, privindu-mă cu ochii mari. Ce faci jos din pat? De ce eşti trează?

- Ce faci tu aici? Intri pe ascuns în camera mea? am ridicat dintr-o sprânceană, imitându-i gestul.

- Voiam să văd dacă eşti bine şi uite cum te găsesc!

Grija lui mă făcu să zâmbesc.

- Te ajut? m-am întrebat el, când am început să fac câțiva paşi spre pat.

- Mă descurc! Tu de ce nu dormi?

- Nu prea am somn. Am fost beau un pahar cu apă şi am vrut să văd dacă dormi.

- Nici eu nu prea pot să dorm..

- Aş fi zis să facem o plimbare, dar îmi indică cu privirea spre picior.

- Din păcate.., o să îmi treacă în câteva zile.

- Dacă vrei poți să îți țin companie până adormi.

- Dacă şi tu vrei.

De ce mă încânta acest fapt? Fir-ar Clarissa, mai ştii ce e în mintea ta?

- Sincer, prefer să stau aici decât pe canapeaua din sufragerie, se aşeză lângă mine pe pat.

Ne-am aşezat amândoi pe pat, întinşi, însă încăpea încă un om între noi. Atmosfera se schimbă, liniştea se aşternu. Eram amândoi foarte tăcuți timp de câteva minute bune.

- Cred..

- Eu..am vorbit amândoi deodată, am zâmbit.

- Spune tu, a zis el.

- Nu, tu, spune.

- Cred că ar fi mai bine să mai rămânem o perioadă aici, până îți revii cu piciorul.

- Ai dreptate, dar tu ar trebui să te întorci, Maya şi fiul tău poate sunt îngrijorați. Au nevoie de tine.

- Am anunțat-o pe Maya unde sunt. Va fi în regulă dacă mai rămânem câteva zile. Sean va veni după noi.

- Super, însă nu sunt sigură că vreau să mă întorc în casa ta. Cum ți-am mai spus, aş pefera să pot rămâne aici până iau o decizie.

- În legătură cu Sam?

- Da.

- Cum v-ați cunoscut?

- De ce mă întrebi asta?