Masca lui Blake

Cap. 57

Iubirea e cea mai bună vindecare.

*

Am înghețat complet, simțurile mele se opriseră, vocea îmi tremură, nu-mi găseam cuvintele.

- Să înțeleg că ți-a fost dor de mine..sau ți-a perit piuitul?

- Ce..ce vrei?

Lacrimile încercau să îmi topească gheața din obraji, am înghițit în sec.

- Nu e frumos, Clarissa, ar trebui să mă saluți întâi, apoi să mă întrebi ce mai fac.

- Ce naiba vrei, Erik? aproape că am scos un țipăt.

- Să nu stai aşa crispată, te-ai oprit în mijlocul drumului..nu pot oamenii să treacă de tine.

M-am uitat în jur, la toate clădirile încercând să-mi dau seama unde e.

- Nu încerca să mă găseşti, râse el. Eşti chiar amuzantă..

- Ce vrei Erik? am întrebat disperată.

- Prea multe întrebări despre ce vreau eu..să vedem ce vrei tu! Stai! Cred că ştiu, vrei să o găseşti pe Brook..fiica ta nu?

- Jigodie! Nu te juca cu sentimentele mele

- Niciodată! Drept cine mă iei? Am sunat să văd dacă îți mai aduci aminte de mine..Acum că te privesc, mi-am dat seama că fiica ta îți seamănă foarte bine, sunteți ca două picături de apă. Nu am mai văzut-o de mică, dar am avut ocazia să o revăd.

Pământul fugi de sub picioare.

- Să nu te atingi de fiica mea, Erik! Să nu îndrăzneşti! Plânsetul meu se transformase uşor în țipete de disperare.

- Eu? Nu aş face nimic din ce ea nu ar vrea să facă..E rebelă ca tine..doar că mult mai tânără. O prospătură!

- Jegosule! Unde e fiica mea?

- Eu zic să vorbeşti mai frumos cu mine, ştii ca mă enervez repede si s-ar putea să nu răspund de faptele mele.

- Zi-mi unde e fiica mea!!

- Tu eşti mama ei, nu ar trebui să ştii?

- Erik!

- Nu vreau nimic de la fiica ta, ci de la tine. Ce ai spune dacă am face un schimb corect? Tu în schimbul fiicei tale?

- Vreau să o văd! Iar apoi fac tot ce spui..

- Vei primi un mesaj cu adresa. Vii singură altfel fiica ta nu va mai fi.

- Erik să nu îndrăzneşti să te atingi de un singur fir de păr din capul fiicei mele! am spus eu printre lacrimi, dar fusese prea târziu. Erik! Erik! am țipat eu, însă în zadar, îmi închise telefonul în nas.

Numărul de pe care mă sunase nu era disponibil.

Brook! Brook a mea e în mâinile nemernicului aceluia.

Deşi simțeam cum cad de pe picioare, trebuia să-mi adun toată puterea şi să lupt pentru fiica mea. Orice sacrificiu pentru ea merita, viața ei era şi viața mea. Însă mă temeam că asta e doar o capcană, iar Erik încearcă tot ce se poate. Mesajul cu adresă apăru pe ecranul telefonului meu.

Îmi asumam un risc. Dar nu puteam să îmi las fiica pe mâinile lui, trebuia să gândesc la rece şi să fac rost de un plan. Unul împotriva lui Erik.

Când telefonul sună în mâinile mele, corpul îmi înghețase. Dar era Blake. Nu puteam să-i spui că e la Erik, avea să o omoare şi era singura persoană, pe care o credeam în stare de aşa ceva.