profesorul // zayn malik

9

 
—Aștept cu nerăbdare ziua de sâmbătă domnișoară Adelin.

   Mă încrunt la vorbele lui, căutând să nu mă pierd în ochii lui mult prea aprinși de o dorință ascunsă. Simt că tot ce a spus până a
fost ceva doritor, ieșind din aria enervări. Parcă toată ura a dispărut o dată cu aceste vorbe încât mintea mea asimilează greu tot ce se întâmplă.

  Ies din clasă pe urmele mamei mele, încercând să nu dau de bănuit că această situație mă deranjează. Cei drept, este greu să înțeleg cum de mama a acceptat de prima dată toate cuvintele Domnului Malik și, deasemenea, cum a scos un zâmbet sincer de la ea.

—Domnul Malik este de al dreptu politicos că vrea să te ajute.

  Vocea mamei se face auzită întru-un fel simistru, dar drăgăstos. Niciodată nu am văzut-o atât de fericită pentru ceva, mai ales ceva în care să mă implice pe mine. Se pare că Domnul Malik are armele lui și știe cum să le folosească când vine vorba de influiența unor persoane. Totuși, în mintea mea încă mai există accea confuzie care nu mă lasă până nu aflu exact ce are în cap.

—Știu, murmur, Este greu de crezut cum de mă ajută pe mine mai ales că este un om foarte ocupat. Spun cu o voce ironică, făcând-o pe mama să scape un oftat. După cum se vede nu-i cade bine când vorbesc așa despre el, de parcă l-ar fi cunoscut de o viață.

—Vei înțelege pe parcurs Adelin, deocamdată fi cuminte și ascultă-l pe Domnul Malik.

   Oftez la auzul acestor cuvinte, găsind până la urmă clasa. O îmbrățișez pe mama cu o urmă de regret, pregătindu-mă pentru o nouă oră.

****

—Și cum a fost la ședință?

  Leyla sparge gheața dintre noi, observând că nu sunt bine dispusă. Știu că nu se poate abține din a vorbi, mai ales că sigur vrea să știe că sunt bine. O iubesc foarte mult și nu aș vrea să o pierd, este mult prea importantă pentru inima mea.

—A fost bine în afara faptului că Domnul Malik este dispus să mă mediteze.

  Ochii Leylei se măresc în timp ce își mușcă buza înferioară. După cum se vede, se pare că am surprins-o cu această veste.

—Asta da veste, zâmbește, Se pare că vei avea parte de compania Domnului Malik.

  —Leyla, mă răstesc la ea, Nu este nimic râs, chiar nu vrea asta, destul mă enervează la școală, acum s-a decis să-mi strice toate săptămânile!

  —Nu fi așa de negativistă, el vrea să te ajute, nu cred că este ceva rău în asta.

  Strâmb din nas, încercând să nu izbunesc într-o criză de nervi. Chiar nu înțeleg de ce toată lumea îi ține partea și îl crede un om atât de minunat și important. După mine este doar un prefăcut care vrea doar atenție și respect.

—Înțelege Leyla că nu este chiar așa cum spui tu, el nu este așa cum pare! Sigur are de gând să-mi facă viața un calvar și chiar nu știu ce vrea să demonstreze prin asta!

  Îmi mânjesc ochii din cauza presiuni din corpul meu, abținându-mă să nu cedez fizic.  Îmi este foarte greu să înțeleg de ce tocmai mie s-a decis soarta să-și bată joc. Chiar nu înțeleg de ce eu am fost sortită să trec prin această situație, având în vedere că fac tot ce îmi stă în putință să o fac pe mama mândră de realizările mele, dar atât

—Păi dacă prezența Domnului Malik te deranjează, ce ai zice dacă l-ai lăsa și ai veni la petrecere?

  Analizez atentă cuvintele ei, găsind o urmă de salvare din această situație. Cei drept, este riscant, dar se merită, poate așa voi scăpa de el.

—Bună ideie Leyla, chiar una foarte bună. Să vedem dacă Domnul Malik o să mai aibă acel chef să mă mediteze pe mine!