profesorul // zayn malik

61

       

       Știți acel moment când vrei să ucizi o persoană cu propria privire și orice ai face nu funcționează? Acest sentiment îl trăiesc de jumătatea de oră din cauza iubitului meu care predă lecția cu zâmbetul pe buze în ciuda faptului că l-am văzut destul de apropiat de domnișoara îndrăgostită care, în loc să-și vadă de îndatoriile față de profesor, umblă după atenția lui Zayn. Cel puțin aveam o speranță că în ultima clipă iubirea lui va fi cinstită și își va lua în serios atitudinea și promisiunile pe care conștient le-a acceptat din pura iubire. Totuși, țin să remarc că starea lui de spirt nu este afectată sub nicio formă și, parcă din invidia minții lui, tratează situația cu o plăcere de nedescris. Încep să cred că ori prezența feminină pe care a inspirat-o  domnișoara Blance îl face fericit, ori această materie care nu o voi avea la suflet niciodată definită ca fiind sub numele de matematică. Perfect, acum are două amante.

      —Sunt bucuros că am reușit să termin această lecție destul de devreme și cu această ocazie vom rezolva câteva exerciții.

      Pentru prima dată de când a început acest an minunat de școală, îmi doresc să rezolv eu toate exercițiile doar să-l am pe el aproape. Distanța care, este infernal de tensionată, îmi desparte lucrul care mi-a schimbat viața cu urmele de sânge numit tristețe. Nu pot accepta faptul că el poate dispărea în brațele unei altei femei în timp ce eu sufăr, aștept și tânjesc. Sentimentul este mult prea cunoscut. Sunt geloasă.

    —Domnișoara Audrey, din fericire nu ai notă, la tablă!

       Îmi mușc buza la auzul cuvintelor care sunt mult prea greșite și neconvenționale din gura domnului diriginte. M-am rugat, am sperat și în am înlocuit acele supersiți cu posibilitatea că orgoliul lui nu va fi prea limitat și ar fi făcut cum face el de obicei, mai precis să am onoarea de rezolva exerciții și mai ales poate așa nu am fi despărțiți atâta vreme din cauza sorții noastre opuse. Relația profesor-elev are un parcurs normal, logic destinat, pe când relația noastră amaroasă e, să zicem, la începutul drumului.

   —Poftim Audrey, rezolvă exercițiul unu de la pagina zece.

  

      Observ cum privirea lui cade pe colega mea, zâmbind la unele detalii al fizicului ei și, din punctul meu de vedere, este destul de apropiat de fata care o ajută cu destul de mult interes. Satisfacția lui nu îmi dă nicio putere, lacrimiile abia pot să le țin în frâu, tremur din toate încheieturile, iar el caută să înrăutățească situația. De ce vrea să ne separe de fiecare dată? De ce încearcă să mă facă să mă simt atât de umilită din cauza dureri. Îmi este rău. Vreau să plec din acest teren minat de suferința inconștientă de care marea mea dragoste dă dovadă cu o urma slabă scrisă în registrul soartei noastre.

     —Domnule diriginte!

       Știu că nu este corect să întrerup activitatea lui, dar nu mă pot stăpâni. Am nevoie de atenția lui și dacă numai așa o pot câștiga, accept să transform jocul după regulile mele.

  

   —Da domnișoară Adelin?

    Privirea lui îngrijorată o țintește pe a mea, încercând să nu-mi divulg suferința din inima mea.

   —Îmi dați voie să ies puțin afară? Nu mă simt bine.

     Dă aprobator din cap și cu acceptul lui, parcurg drumul până la ușa încăperi, ochii mei înlăcrimați analizând persoana care încercă din răsputeri să nu facă un pas greșit pentru a arâta cu adevărat relația noastră. Acum totul se leagă, dragostea cere sacrificii, iar sacrificiile cer durere...

 

***

  
   Bună :)
Un nou capitol și am terminat coperta pentru volumul 2, ceea ce înseamnă că acest volum se va termina din cele din urmă :(