profesorul // zayn malik

76

  Zayn

Nu am putut închide un ochi de când singura mea grijă, care în acestă privință este evident Adelin, se odihnești în brațele mele, înghemuită ca un mic îngeraș. Sufletul meu împăcat cu această ideie trece de granița imposibilului și își arată admirația față de fata care mi-a dat peste cap viața. Evident, cu ajutorul meu. Dacă nu depășeam temerile mele în legătură cu sentimentele care erau din ce în ce mai puternice poate și acum eram la școală, predând și holbându-mă la ea. Desigur, poate este un cuvânt care nu se potrivește contextului în acest caz, mai mult ca sigur aș fi în acel stadiu de profesor nemulțumit și exagerant.

    Știu că o parte din mine e conștientă de escapada mult prea periculoasă și că, posibil, mama ei o caută în tot orașul. Bine, exagerez, sigur este dată în urmărire națională având în vedere că lipsește de aproape două zile, iar Leyla nu-i va fi un sprijin așa cum era de așteptat. Fata e întruchiparea șarpelui de când cu marea ei mărturisire romantică adusă asupra mea. Totuși, dacă soarta face ca să iubesc o fată cu o diferență de ani destul de mare, asta nu înseamnă că pot să o iubesc și pe prietena ei. Doar am fost profesor ei, corect? Am ieșit în dezavantaj mai mult ca sigur. Oarecum, titlul care mă definește nu-mi aduce o satisfacție ca să pot trece cu brio testului minții mele. Oare eu chiar sunt un pedofil? De unde îmi vin atâtea întrebări stupide? Oboseala mă transformă într-o mașinărie de gândit mult prea profundă ca să poată să înțeleagă că nu totul se învârte în jurul meu. Mă simt ca un adolescent care încă nu a trecut la etapa maturități.

   Încă luptând cu marile probleme personale, sesizez faptul că Adelin mă privește insistent, mâna ei jucându-se cu a mea într-un mod care îmi calmează sufletul. Acesta fapt mă face să mă încrunt. Nu vreau să apelez la gândul că s-a trezit în momentul în care visam cu ochii deschiși la viitor în timp ce ea aștepta un răspuns din partea mea. Destul de incomfortabilă situația, din punctul meu de vedere cât și din al ei.

  —Bună dimineața iubito!

Îi aplic un sărut pe obraz, zâmbindu-i cald în timp ce privirea ei devine din ce în ce mai seriosă. Ce am mai făcut de data asta?

  —Bună dimineața!

  Îmi răspunde sec, aruncând priviri ascunse în dreapta mea. Curios îmi concentrez atenția asupra locului, analizând persoana care mă soarbe din priviri. Rânjesc. Geloasă mică.

  —S-a întâmplat ceva iubire?

  Mă prefac că nu cunosc subiectul așteptând o reacție din partea ei.

  —Doar nu-ți mai întoarce privirea în spre dreapta, bine?

   Se foiește în brațele mele, vizibil deranjeată de atenția pe care domnișoara mi-o acordă. Situația mă depășește ca să-i pot înțeleg logica. De ce să-mi vorbească mie sec când nici măcar nu am observat-o pe domnișoara care îmi face ochii dulci?

  —Nici nu o făceam, bine? Te comporți cu mine ca și cum eu mă uitam la ea nu invers!

   Afirmația mea o pune pe gânduri în timp ce mâna ei o strânge mai tare pe a mea, semn că deja am trecut pragul bunului simț. Ca orice bărbat trebuie să-mi apăr nevinovăția în pragul unei mici contraziceri, chiar dacă în viziunea iubitei mele situația este asemănătoare cu un război.

—Te-ai uitat Zayn! Nu mai nega!

  Deodată totul din mintea mea se împrăștie, creând starea de confuzie. Ma băgat în ceață.

—Poftim? M-am uitat pentru că și tu te-ai uitat!

   Cu fața încruntată își mută privirea din ochii mei, pufnind în semn de dispreț. Probabil că somnul nu a ajutat-o să gândească limpede sub nicio formă, punându-mă pe mine într-o situație penibilă din care nu pot să ies prea curând. Dacă ea se gândește că mă poate face să tac se înșeală amarnic.

  —Să ști că nu rezolvi nimic dacă te comporți ca un copil și îmi întorci spatele! Nu știu ce ai văzut tu, dar eu nici măcar nu am observat-o pe ea!

   Din cele din urmă îi aud oftatul, semn că și-a dat seama de greșeala pe care acum câteva minute o considera aliatul ei împotriva sentimentelor mele.

   —Îmi pare rău Zayn pentru comportamentul meu, doar că nu am liniște. Mă gândesc numai la faptul că relația noastră este fragilă și că orice pas greșit ar putea să o distrugă.

  Asta a durut.

  —Adică tu nu ai încredere în mine?

   Ochii ei se măresc, dezaprobând totodată cuvintele mele.

—Bineînțeles că am încredere în tine și în sentimentele tale, dar faptul că suntem înconjurați de probleme este cu adevărat un lucru care mă sperie. Nu vreau să te pierd Zayn, înțelege acest lucru.

   Îi pot simți durerea din glas în momentul în care se descarcă emoțional față de mine, bărbatul care a reușit să sape adânc în sufletul ei și să scoată iubirea din temnița rețineri.

   —Nu mă vei pierde iubito, nu te-aș părăsi pentru nimic în lume!

   Îi zâmbesc sincer, atenția ei fiind acordată cuvintelor mele.

  —Știu iubitule.

   Îmi aplică un sărut pe obraz, chicotind la gestul ei mult prea copilăresc din cauza culoarei roșiatice care îi predomină obraji. S-a rușinat.

  —Ești așa de drăgălașă iubito!

  O îmbrățișez strâns, palmele ei așezându-se pe pieptul și cu mici rețineri din partea ei, îmi unesc buzele cu ale ei, sărutând-o ușor.

—Am ajuns iubitule!

  Se pare că vraja nu durase mult așa cum mă așteptasem, înjurând în minte soarta care mi-a întrerupt momentul nostru intim.

  —Bun venit lume nouă!