profesorul // zayn malik

57

 

Zayn

   Nici cuvintele nu pot descrie ceea ce simt în interiorul meu față de situația care a lovit inevitabil toată realitatea mea fericită. Ura care mi-a otrăvit inima se răspândește mai repede decât m-am așteptat. Veninul, al cărui leac este răzbunarea față de acest mic dușman, își face efectul într-o mare plină de otravă. Cine ar fi crezut că voi plăti un gram din fericirea mea pentru o persoană care crede că iubirea este un mijloc de manipulare a sentimentelor neexistente. Practic acest băiat nu face diferența între realitate și vis. Încă trăiește în etapa minciuni și îl cred, adevărul schimbă perspectiva vieți.

   —Ce dorești domnule Adam? Notele care îți descriu comportamentul sau o altă rundă de explicați fără rost?

 
      Desigur că antipatia față de el a răsărit ca un scut împotriva adevăratelor motive pentru care îl urăsc fără nicio limită a bunului simț. Deja o parte din mine a dovedit că pericolul care mă pândește nu mă doboară, iar gelozia unui puști nici atât. Este doar o ecuație care nu are sens, o mulțime vidă între atâtea soluții.

   —Amuzant domnule Malik, dar de data asta nu îmi doresc nimic de la tine.

    Zâmbetul lui ironic îmi inspiră atâta falsitate încât nici cea mai mare problemă incapabilă de rezolvat nu se poate compară cu alergia la realitate care suferă acest om. Totuși un tratament nu ar strica, iar în acestă situație îl pot să zicem ajuta.

  
  —Bun atunci, deci poți pleca.

      Urmăresc orice mișcare care poate declanșa furtuna care stă între noi doi. Sunt sigur că un zâmbet și câteva vorbe nu pot rezolva ceea ce este între noi și chiar dacă nu dau dovadă de maturitate în această privință, tot vreau să-i arât adevărata cale în viața asta plină regrete și dezamăgiri. Nu-l pot lăsa să câștige în fața a tot ce iubesc eu și ce prețuiesc cu toată inima. Nu pot să-l las să fure inima îngerului meu în toată strădania mea plină de speranță și răbdare. E definiția întregi mele inimii care bate în jurul inimii ei.

    —De fapt domnule Malik, am ceva de discutat cu iubita mea.

    Următorul pas, greșit din toate punctele de vedere, schimbă totalul de avantaje pe care acum câteva secunde îl aveam. Prea mult tupeu pentru un băiat cu caracter multiplu.

  
   —Ceea ce ai tu de discutat cu domnișoara Adelin este egal cu zero.

    Mâna mea se poziționează pe talia iubitei mele, îndepărtând-o astfel de el. Trebuie să o protejez cu tactică și istețime față de intențiile lui. Nu o pot să o lăs să joace ca pion în așa zisul lui joc murdar. Până la urmă distanța este un pas mare către deschiderea unei noi experiențe de viață și sper, din bunătatea pe care mi-a mai rămas, să deschidă ochii cât mai curând.

    —Se pare că gesturile tale de pedofilie te dau de gol domnule Malik sau mă înșel?

   
    Replica lui plină de dezgust îmi provoacă ceea ce nu credeam că încă mai există în sufletul meu. Furie. În tot parcursul etapei mele de viață am încercat să dau dovadă de educație și respect față de ce îmi rezervă viitorul și am îngenunchiat în fața tuturor obstacolelor care nu încetau să apară în ciuda neputinței mele, dar acum este total diferit, am pentru ce lupta, pentru fericirea mea.

   —Până aici Adam! În primul rând vorbești cu un cadru didactic iar acest lucru te obligă să dovedești respect. În al doilea rând nu poți să spui această aberație total ireală cât și prostească! Tu te auzi ce spui? Cum poți să mă critici tu, care nu ști nimic legat de viață, pe mine cu această minciună scornită din mintea ta bolnavă! Până aici, mergi cu mine la director!

   Șansa pe care el credea că o are în favoarea lui s-a stins chiar în fața superiorității care îl sprijinea cu atâta falsitate. Ochii pentru ochii, dinte pentru dinte....