Epilog

356 22 104
                                    

*Foxy Pov*
Peste câțiva ani

- Stai locului sau o să-ți gauresc capul cu tiara asta! mi-a spus Grace, care alerga după mine prin toată camera.

Dacă aș fi știut că să te căsătorești este atât de stresant, aș fi spus pas. Apoi mi-ar venit în minte chipul lui Teddy și mi-as trage o palma numai pentru ca m-am gândit la asa ceva. El era destinul meu și dacă un inel pe deget mi-ar garanta ca acest lucru nu se va schimba vreodată, atunci asa sa fie. Ne căsătorim!

Ultima nunta la care am participat a fost cea a părinților mei. A fost o nunta cu adevărat magica. Imi aminteam decorațiunile florale, zâmbetele mamei și ale tatei, cum mă pierdem in ochii lui Teddy. Cred ca ne-a fost sortit de atunci sa ajungem în acest moment. Nu ne-am cunoscut întâmplător in cadrul unei nunti. Și acum, eram la a noastră.

Imi pierdusem speranța că mă va cere in căsătorie vreodată. Ne era bine cum eram, necăsătoriți, dar cu o relație mai stabilă decât armata lui Dumbledore. Eram fericiți și as fi fost in continuare, chiar dacă nu îmi puneam pe mine vreo rochie de mireasa. Il aveam pe el și era mai mult decât suficient.

M-a luat totuși prin surprindere când am petrecut Craciunul împreună cu toată familia, in casa Weasley. A fost o cerere in căsătorie unica, cu un inel stilizat special pe gustul meu, micuț și strălucitor. Am plâns în momentul în care s-a lăsat intr-un genunchi și mi-a pus întrebarea. Nu-mi venea sa cred și nici nu apucase să termine ce avea de spus ca am și țipat cu toată puterea un DA.

La câteva luni mai târziu, ne aflam la nunta noastră și era mai mult decât perfect. Asta doar dacă nu imi mai făceam atâtea grija care sa nu ma lase sa stau jos.

— Foxy! a insistat Grace.

— Daca o sa imi uit jurămintele? Dacă o sa ma impiedic?

— Daca o sa iti aduci verișoara in pragul nebuniei? a completat ea.

— Nu ești amuzantă, Grace!

— Serios acum, Fox! Nimic nu o sa va strice ziua asta atât de importanta. O sa fie totul bine. Acum respira și lasa-ma sa iti pun tiara și voalul.

Intr-un final i-am dat ascultare și m-am așezat fix în momentul în care usa s-a deschis in spatele meu.

— Pot să intru? l-am auzit pe Conrad.

— Daca nu exista o superstiție in care cavalerul de onoare o vede pe mireasa înainte nuntii, atunci fă-ți de cap, am răspuns eu.

Usa a trăsnit de câteva ori, in urma lui Conrad.

— Nervii de dinaintea nunții, sa înțeleg?

— Nu. Sunt foarte relaxată.

Sarcasmul era arma mea cea mai de preț și era cea mai încărcată când eram nelinistita.

Conrad a ras înfundat, si-a lăsat capul în jos și a sarutat-o pe Grace pe obraz.

— Sa va vad la nunta voastră. Atunci sa va vad cât mai râdeți. le-am intors-o eu.

Conrad și Grace își imbina și ei viețile in scurta vreme. Era o luna a iubirii și a nunților! Eram fost incantata pentru ei.

— Începem in doua minute.

— Poftim? am spus eu și Grace in același timp, exasperate.

— Glumeam! Mai aveți zece minute.

— Nu o sa te iert pentru asta, Malfoy! am zis, printre dinți.

— Si eu te iubesc, Potter!

Prietenia lui Conrad era una dintre cele mai frumoase aspecte ale vieții mele, care s-au păstrat intacte și după ce am terminat de studiat la Hogwarts. Conrad a plecat și m-a lăsat din nou singură cu Grace.

— Hai sa o facem și pe asta! a zis ea, când cronometrul a sunat.

Ceremonia se ținea aceeași loc în care ne-am obișnuit, curtea Viziunei. Eram îndrăgostită de locul ăla și atât eu cat și Teddy am considerat ca e cel mai bun loc pentru noi.

Initial, am considerat ca ajutorul lui Grace îmi e suficient, acum as și vrut sa o am și pe mama lângă mine, sa imi ofere niște cuvinte calde. Din fericire, îl aveam pe tata, pregatit sa ma conducă spre altar, spre Teddy.

— Arati splendid, Addy! m-a complimentat tata, sărutându-ma pe frunte.

Eu i-am zâmbit și când am auzit marșul nupțial, l-am luat de braț. Venise momentul!

Am avut nevoie doar de trei pasi ca apoi sa ma opresc. L-am văzut pe Teddy și am încremenit in loc.

Era îmbrăcat intr-un costum negru și avea o cămașă albă și o cravata superba. Îți lua răsuflarea. Nu am putut să mă uit la invitații care se ridicasera în picioare și ma priveau cu zâmbete calde pe față. Teddy avea toată atenția mea, atrăgându-ma lângă el ca un magnet.

Când mâna lui a atins-o pe a mea și mi-a făcut scurt cu ochiul, am simțit că îmi pleacă pământul de sub picioare. Nu o să mă satur niciodată de efectele pe care le are Teddy asupra mea.

Am apreciat faptul ca am decis sa ne spunem jurămintele în privat și nu a trebuit sa fiu atenta decât la momentul în care a trebuit să spun "Da" pentru a-mi pecetlui destinul cu al bărbatului din fața mea.

Sărutul de după ce am auzit "Poți săruta mireasa" a fost cel mai dulce sărut pe care l-am avut vreodată. Buzele lui Teddy se mișcau lent peste ale mele, prelungind momentul cât mai mult posibil.

— Te iubesc! mi-a șoptit el peste buze, înainte de a ne separa.

Nu am apucat să mi-o spun înapoi, dar ceva în ochii lui îmi spunea că nu era necesar. Știa ca îl iubesc mai mult decât orice pe lume. Și cred ca l-am iubit și mai mult când am avut primul nostru dans ca soț și soție.

Petrecerea a ținut pana târziu în noapte. Și nici noaptea nuntii nu a fost mai prejos. Nu știam că o rochie de mireasa poate fi data jos atât de repede, dar Teddy nu se oprea niciodată din a mă surprinde.

La câțiva ani însă, a fost momentul meu sa il surprind, punându-i lângă pernă intr-o dimineața testul de sarcina pozitiv. Nu era capabil sa spună nimic. Câteva lacrimi i-au căzut le obraji și m-a strâns tare în brațe.

— M-am gândit ca dacă e fata, i-am putea spune Dora, iar dacă este băiat, Remo, i-am propus eu.

Voiam sa-și amintească de părinții lui, în orice mod posibil.

— La naiba, Foxy! Ce am făcut să te merit?

I-am răspuns cu un sărut, pentru că era cel mai bun răspuns pe care i-l puteam da. Iar el m-a sărutat înapoi, cu toată forța și iubirea lui.

SFÂRȘIT

Am ajuns aici! Îmi cer mii de scuze ca a durat atât de mult sa va ofer acest epilog. Am vrut fie cât mai bun, nu doar sa fie niște cuvinte pe hârtie. Sper ca a meritat așteptarea. Va mulțumesc mult pentru tot sprijinul pe care mi l-ati acordat cu aceasta cartea și ca arj fost alături de mine.

Pionul Mortiiحيث تعيش القصص. اكتشف الآن