Pionul Mortii

Capitolul 18

*Foxy Pov.*
Atmosfera încântată de ceea ce tocmai le dezvăluiem părinților mei apasa pe umerii noștri. Cand am simtit ca nu mai suport, am plecat spre camera lui James. Încă era cu ochii deschisi și , cum m-a văzut, si-a întins manutele spre mine. L-am luat imediat în brațe. Fratele meu mai mic era una dintre slăbiciunile mele.

Am început să mă legan cu el in brate si sa plimb prin camera lui.

- Ce ne facem, Jamie? Situația e nu e prea frumoasă.

A gângurit ceva inexplicabil si si-a pus capul pe pieptul meu. Tinandu-l asa in brate mi-am dat seama ca orice s-ar intampla, lumea asta trebuie să fie una bună pentru el.

Eram cu fata spre fereastră cand am auzit un ciocanit la usa. M-am intors si l-am văzut pe Teddy cu un zâmbet cald pe fata.

-Mă bucur sa va vad pe amândoi atât de apropiați.

Eu mi-am pus imediat un deget deasupra buzelor in semn de a vorbi mai încet având în vedere starea de somn pe care o avea James. Teddy a mimat un "Scuze" si s-a apropiat mai mult de noi. Fiind destul de aproape, si-a pus mâna pe capul lui James si l-a mangaiat usor. Cu o singură privire, m-a întrebat dacă poate sa il ia in brate si eu i l-am încredințat.

Habar nu aveam ca urma sa vad o imagine pe care nu voi mai putea sa mi-o sterg vreodata din cap : Teddy cu un copil in brate. Nu am putut sa nu mi-l imaginez ca fiind tata. Cu siguranta ar fi fost cel mai bun. Si nu am putut sa imi alung nici gândul că ar fi tatăl unui copil de-al nostru. Erau doar visuri și nimic mai mult, dar imi plăcea să mă gândesc că într-un univers in care relatia noastra nu ar fi fost interzisa, visul ar fi realitate.

-Cred ca a adormit. a concluzionat Teddy in soapta, trezindu-ma din visarea cu ochii deschisi. Ar trebui ca si tu sa te duci la culcare. Pari epuizată.

- Da, cred ca ar fi o idee bună.

-Te conduc.

L-a pus pe James in patutul lui, a stins lumina si a închis ușa în urma noastră. În fața ușii mele mi-am dat seama ca nu înțelegeam ceva.

- Ce faci aici?

- Harry m-a chemat pentru a discuta despre viziunea ta. Nu iti face griji, vom discuta de dimineata si nu vei fi exclusă.

-In regula atunci. Noapte bună, Teddy!

-Noapte bună, Foxy!

Mi-a luat fata între mâini și mi-a dat un sarut scurt pe frunte. Am intrat in camera mea și m-am pregatit de culcare. Odată ce am pus capul pe perna, pleoapele mi s-a inchis leneșe.

Si dupa doua ore, somnul inca nu m-a luat. Mi se intampla rar sa fiu foarte obosită si sa nu pot adormi. Totusi, stiam ce as putea face. Acoperișul...

Se pare ca nu eram prima cu această idee. Teddy era deja acolo, privind stelele. Nu a spus nimic până nu m-am așezat lângă el.

-Ti-ai pierdut interesul in mine? a intrebat el, un zâmbet jucandu-i-se pe fata.

-Poftim?

-Asta te-am întrebat prima data cand am stat aici.

-Ah, asa este. Imi amintesc.

- Era totul mult mai usor atunci, nu?

-Cu siguranta. Dar uite-ne din nou aici. E o paralela interesanta.

- Foxy, ti-ai pierdut interesul in mine dupa ce am plecat?

După tonul lui, mi-am dat seama ca de data asta vorbea serios si ca astepta un raspuns.

-Nici macar o secunda. i-am dat acelasi raspuns ca acum un an.

O mica paralelă. Sper ca v-a placut capitolul si abia astept sa va aud parerile. Imi cer scuze ca v-am pus sa așteptați mai mult pentru acest capitol. Va pup si stay safe!