Pionul Mortii

Capitolul 46

Foxy Pov.
Grindelwald era arma de care avea de fapt nevoie Cap-de-Mort. Eu eram doar un termediar. Mica lui jucarie pe care sa o foloseasca pentru cateva minute bune si apoi sa o aarunce la gunoi. 

Ochii Arabellei m-au marit cand pamantul a inceput sa se cutremure sub piciorele noatre. Momentul de pauza se terminase. Trebuia sa ne intoarcem pe campul de lupta cu forte cat mai proaspete. 

Primul lucru pe care l-am vazut in fuga noastra afara din Biblioteca a fost corpul tremurand al lui Conrad care privea spre podea. Am recunocut foarte repede roscata intinsa de pe podea. Era o Weasley fara dubii. Era Grace!

Fara sa comunic in vreun fel cu Arabella, am plecat imediat de langa ea si m-am apropiat de Conrad. Mi-am pus mana pe spatele lui. El a tresarit. Imaginea era una mult prea trista. Nu vedeai des un Malfoy care plange. Probabil si de aceea peisajul era cutremurator. Conrad imi putea transmite toata durerea lui si eu o resimteam din plin langa a mea. L-am pierdut pe Teddy in seara asta. Nu o sa imi pierd si verisoara. Nu si pe ea. Pe nimeni altcineva.

Expresia mea intrebatoare i-a dat de inteles lui Conrad ca avea nevoie de o explicatie pentru toata tevatura asta. 

-A fost lovita de un Devorator. Nu am vazut cine era. Nu stiu ce vraja a folosit. Nu stiu daca e doar inconstienta sau... sau... 

Lacrimile l-au napadit din nou. Durerea lui era atat de reala si nimeni nu l-ar fi putut intelege mai bine ca mine. 

-Unde e Ron? am intrebat eu, vrand sa ii dau un ragaz sa se linisteasca.

-A plecat imediat ce Grace a fost ranita, probabil pe urmele faptasului.

Daca stiam ceva despre unchiul meu, Ron Weasley, este ca nu ar fi lasat pe nimeni sa ii raneasca familia si sa scape nepedepsit. Avea sa ii caute pe cel ce i-a ranit fiica si sa simte inzecit durerea pe care a putut sa o provoace. 

I-am verificat incet pulsul, zambind cand l-am simtit pompand sub degetele mele. 

-Are puls. Asta este bine. Orice ai facut pana acum, a tinut-o in viata. l-am asigurat eu pe Conrad.

Acesta a rasuflat usurat la auzul vorbelor mele. Era placut sa vezi puna liniste pe chipu lui.

-Am facut tot ce am putut, de la vraji pana la remedii Incuiate.

Nu am avut timp sa ii mai spun ceva pentru ca pamantul a inceput din nou sa se cutremure.

-Uriasi! a tipat un elev pe care nu l-am recunoscut.

Nu spunea minciuni. Toate creaturile magice aliate cu Cap-de-Mort se indreptau acum virtiginos spre Hogwarts. 

- Du-o pe Grace in camera necesitatii. Hermione va stii ce sa faca! Grabeste-te si ai grija! i-am spus eu unui Conrad speriat. 

Nu a stat pe ganduri si mi-a urmat sfatul fara comentarii. Daca ar fi stiut ce e bine pentru el, ar ramane cu ea, in Camera Necesitatii. Nu puteam risca sa mai pierd inca un prieten. 

Un tipat ca din pusca s-a auzit de pe scarile de la intrarea castelului. O femeie a inceput sa fuga spre tabara care se apropia din sens opus. Parul mov mi-a fost unicul indiciu pentru a o identifica. Tonks tipa ca niciodata si probabil ar fi spart primul rand al armatei lui Cap-de-Mort daca nu ar fi tinut-o Lupin de mijloc. 

Mi-am mutat si eu privirea, vrand sa identific factorul care i-a provocat acea reactie monstruoasa. Si, dintr-o data, am devenit Ginny Weasley, privind cum iubirea vietii ei, Harry Potter, era adusa pe brate, fara suflare. Am inteles tipatul mamei distruse din gatul lui Tonks,. Am inteles suferinta mamei de care mi-a povestit de atat de multe ori in cuvinte, dar fara sa ma pot identifica in scena descrisa de ea. Eram totusi si unica in suferinta mea pentru ca atat mama cat si Tonks au avut forta de a fugi spre sursa raului. Eu am cazut in genunchi, intreband orice fiinta din cer care ar fi vrut sa ma auda de ce nu l-a tinut in siguranta pe Teddy. Am simtit cum inima imi coboara din piept pana in burta si pana afara din corpul meu. Eram inerta pe pamant, privind cu ochi goi un cosmar prea urat. 

Odihneste-te in pace, Edward Lupin! a fost ultimul meu gand inainte de a redeschide ochii si de a ma lupta cu cruda realitate.

Hello! Stiu ca a fost un capitol cam trist, dar sper ca v-am transmis emotie si ca nu v-am plictisit. Va astept cu nerabdare parerile si sfaturile. Va pup si stay safe!