ONE BOY-Thousand feelings

Capitolul 1

-Torres!Masa doisprezece,familia King.

Kimberley şi-a ridicat privirea din podea privind spre masa de unde trebuia să ia următoarea comandă.

Familia King era o familie foarte bogată ca toate celelalte de aici.Singura diferenţă este că ei sunt cei mai încrezuţi şi modeşti dintre toţi,cel putin asta credea ea,asta auzise.
Restaurantul Crystal,este unul la care doar ai putea visa să intrii.
Nici ea nu era acum aici dacă nu fusese angajată ca chenerită pentru o seară. Mâncarea franţuzească era slăbiciunea fetei şi în seara asta avea ghinionul de a o vedea şi de a o mirosi la fiecare colţişor. Localul este unul foarte mare,în momentul acesta fiind plin cu persoane,respectiv familii care aşteaptă să fie servite. Chelnerii au fost mereu lăudaţi aici şi ea n-avea de gând să dezamăgească.Şi-a pus zâmbetul pe buze,şi-a rearanjat costumul şi a plecat cu paşi vioi spre masă numărul doisprezece.Numărul ei favorit până astăzi.

Cinci persoane: două femei şi trei bărbaţi se distrau copios asupra subiectului pe care un tip cu părul şaten deschis îl discuta. În stânga lui se află o femeie exagerat de frumoasă într-o rochie de seară roşie,lungă, iar părul era prins într-o coadă perfectă. Privirea ei s-a îndreptat spre Kim într-un zâmbet minunat la care aceasta a râspuns imediat.

-Bună seara,dragii mei, a încercat ea să pară cât mai politicoasă, v-aţi decis în legătură cu comandă?

Bărbatul şi femeia mai în vârstă trebuiau să fie soţ şi soţie,dar nu arătau deloc ca unii. Părul femeii era de o mie de ori mai spectaculos ca al lui Kimberley,iar domnul King avea nişte ochi care puteau ademenii orice adolescentă. Băiatul care vorbea înainte să apară fata era şi el la fel de încântător. Ochii lui albaştri,pe care îi moştenise de la tatăl său străluceau ca nişte diamante. Celălalt mai că îţi lua respiraţia cu doar o simplă privire era pur şi simplu ...

-Eu vreau cotlete de berbecuţ cu cartofi la cuptor cu rozmarin,spune femeia mai în vârstă. Şi apropo eu sunt Nelly King,probabil ai auzit de mine,spune ea şi zâmbeşt euitându-se spre soţul ei.

Kim şi-a notat cât de repede a putut comanda şi şi-a îndreptat privirea spre ceilalţi.

-Piept de pui cu roşii şi mozzarella la cuptor,domnişoară chelneriţă, spune tipul care începuse atunci conversaţia.

-Fiule,intervine Nelly,nu este deloc politicos să ceri comandă în felul acesta. Scuză-l dragă mea, el este Aiden şi asta este modul lui de a fi.

Aiden s-a uitat la mama lui neînţelegând de ce l-a corectat. Pentru el era un mod normal de a vorbi şi de a se comporta.Asta era comportamentul lui de zi cu zi şi nu înţelegea de ce trebuie să se comporte altfel cu o simplă cheneriță. O fată oarecare care servea la masă unor bogătaşii-asta o considera el.

Kim a luat comanda de la toţi şi peste puţin timp a venit şi mâncarea pe care din fericire pentru ea, a reuşit s-o ducă la masă fără niciun pic de probleme.A aflat şi mai multe despre ei. Nelly şi Will, adică domnul şi doamna King sunt părinţii celor doi băieţi:Aiden şi Matt. Aiden fiind mai mic ca Matt cu un an. Domnişoara care îi însoţea era iubita lui Aiden care se pare că locuia cu ei în aceaşi casă. Kimberley a crezut toată ziua că familia King este o familie de îngâmfaţi până să-i cunoască cu adevărat şi să afle că sunt chiar de treabă, cel puţin nu şi Aiden.

-Hei,trebuie să fii chelneriţa minune,corect?Aiden apare şi el de cine ştie unde aşezându-se pe un scaun lângă Kim. Tot ce voia era să-şi mai bată puţin joc de ea acum că sunt doar ei . Kim înţelegea ce voia ,dar nu avea ce să-i zică. Aştepta doar să vadă până unde o poate duce ca să vadă dacă va ataca sau nu.