Doamne, capitolul acesta este atat de scurt incat imi vine sa ma dau cu capul de pereti. Stiu. Dar vreau sa ajung la actiunea pe care mi-o doresc si nu am cum sa sar direct, asa ca scriu si mici intamplari.
Si am ajuns. Eram intr-un parc complet nedumerita. Nu stiam unde ar trebui sa ma duc sau ce ar trebui sa fac mai exact. Pentru cateva secunde cred ca idea de a pleca aici a fost o idee tampita. Dar nu! Trebuie sa aflu adevarul. Daca nu e adevar o sa fie mereu minciuna. Si eu nu vreau sa traiesc in minciuna.
Stomacul meu face un zgomot ciudat si realizez ca nu am mancat nimic de opt ore. Verific telefonul si observ ca ceasul indica ora 11:45. Bineinteles ca nu mi-am luat telefonul cu numarul meu obisnuit de telefon, pentru ca nu voiam ca parintii mei sa ma sune. Sigur au obsevat ca am disparut. Sigur m-au declarat disparuta.
Un fast food imi atrage brusc atentia si scotocesc in geanta dupa bani. Acum realizez ca nu am mancat niciodata de la fast food, deoarece parintii mei au zis ca nu este sanatos, dar la foamea pe care o am nimic nu imi mai poate sta in cale.
-Buna ziua, as vrea si eu un sendvici cu piept de pui, varza si mustar. Cat face?
-Kimberley.
-Poftim?
Ridic privirea spre vanzatoare si vad o fata. O fata foarte frumoasa cu ochi caprui si cu parul saten superb. Sub acea palarie ridicola de vanzatoare se afla o femeie de varsta aparopiata cu a mea, foarte frumoasa.
-Ma cunosti? Spun confuza.
-Iti bati joc de mine acum? Emma iti spune ceva?
Emma nu imi spune nimic. Imi venea sa plang din cauza faptului ca as vrea atat de tare sa-mi amintesc de ea, dar nu o fac. Cine este ea?
-Imi pare rau, dar eu am avut o problema si mi-am pierdut o mare parte din memorie.
Am inceput sa plang, iar aceasta a venit repede la mine sa ma ia in brate. Oare a fost prietena mea cea mai buna?
-Am venit aici in cautarea unui baiat. Nu stiu nimic de el. Stiu doar ca il cheama Aiden King..si cred ca l-am iubit.
Fata ei s-a transformat intr-una palida, iar ochii I s-au facut brusc mari.
Imi lua mana in a ei.
-Uite, Aiden...Aiden a murit acum ceva timp. Da, l-ai iubit, dar doar ca pe un prieten, nimic mai mult. Nu pune la suflet, deja trecusesi peste in trecut. Nu are rost. Aiden, e mort.
Au trecut 2 zile. Emma mi-a inchiriat o camera micuta, nu prea draguta, dar totusi nu o sa dorm pe strazi. Parintii mei sigur sunt panicati. Nu trebuie sa ma gandesc la asta. Sunt destul de mare incat sa-mi vad singura de viata si sa iau singura proprile decizii.
Aiden, baiatul pe care probabil l-am iubit, e mort. Aceasta afirmatie mi-a dat mult de gandit. Nu ma gandisem la asta. Am venit degeaba pana aici? Macar am intalnit-o pe Emma. O veche prietena.
Ma plimbam prin parcul central incercand sa pun cap la cap tot ce stiam. Seattle este un oras foarte frumos. Chiar imi place. Si chiar ma imaginez plimbandu-ma pe aici in trecut. Chiar simt cum aici am locuit, cum aici am fost fericita.
O fata cu parul saten imi sare in evidenta. Purta o pereche de blugi rupti cu un maiou negru. Avem multe inele pe degete si era foarte frumoasa. Ma indrept spre ea cu gandul de a o intreba unde este o cofetarie prin apropiere, dar astept ca aceasta sa vorbeasca la telefon, asezandu-ma langa ea pe banca.
-Vin acum, iubire! Sunt in parc, nu poti sa ajungi tu aici? Ok, pai atunci ne vedem diseara la Crystal! Aiden, ai zis ca diseara..ok, te iubesc, pa!
Aiden? Inima mi-a tresarit brusc.
-Ma scuzi, Aiden King?
-Da, vreo problema? Imi raspunde ea nedumerita
CITEȘTI
ONE BOY-Thousand feelings
Teen FictionViaţa lui Kimberley Torres se schimbă radical,când din întâmplare este angajată drept chelneriţă la localul Crystal unde vin doar cei bogati. Aiden King pune ochii pe Kim şi pe inocenţa ei. Crezând că este ceea ce pare,acesta găseşte momentul...
