Capitolul 13

5.1K 244 9
                                    


  Sărutul sau cobora pe corpul mei,dându-mi timp să respir.Corpul meu devenea foarte fierbinte şi îl puteam simţi şi pe al lui cum ardea. Nu puteam să spuneam că nu amrâvnit la momentul acesta încă de când ne-am întâlnit. Şi era adevărat. Acum eram a lui. Trupeşte vorbind.
Scoase un sunet mângâindu-mi coapsa care se ridicase pe soldul lui,iar eu mi-am înfipt unghiile pe spatele lui, mi-am strâns picioarele în jurul lui şi l-am simţittremurând de plăcere.
Buzele noastră dansau şi se luptăm în acelaşi timp. Săruturi tandre,puternice şi pline de pasiune ieşeau din noi. Era momentul nostru. Nu ştiu dacă şi el l-a vrut aşatare că şi mine,dar nu am putut rezistă în momentul în care mi-a zis că mă vrea mai mult că niciodată.
Pentru mine era pentru prima oară,pentru el pentru a o mia oară,dar nu-mi păsa. Această este ziua de care o să-mi amintesc mereu chiar dacă peste ani o să am alt bărbatla braţul meu.

-Aiden,este..

-O să te las să vorbeşti doar dacă e de bine,mă ameninţă el strandandu-mă mai mult în braţe. Abia acum îmi dau seama că după...ce a fost, stăteam amândoi dezbrăcaţi subpătură. Eu în braţele lui.

-Aiden,tu chiar eşti îndrăgostit de mine? Voiam să mă uit în ochii lui verzi acum,când întreb asta,dar nu voiam să stric poziţia perfectă în care stăteam.

-Sigur că da,iubito,de ce mă întrebi asta?


Se ridică în fund,obligându-mă şi pe mine să o fac. S-a întins dându-mi o rochie lejeră,care nu ştiu de unde e apărut,dar gestul m-a făcut să zâmbesc.


-Nu ţi se pare că totul se întâmplă prea repede? Toate astea...Am ajuns să nu îmi mai dau seama de lucrurile pe care le fac. Înainte mă gândeam de două ori la un lucruînainte să-l fac şi chiar şi atunci uneori nu-l făceam,dar asta...

-Asta ai vrut să faci fără să te mai gândeşti la ce va fi după,corect? Ţi-ai ieşit din proprile reguli. Spune-mi că nu-ţi place.
Îmi lua faţă în mâini,am închis ochii şi momentul incitant de mai devreme mi-a trecut prin minte,din nou.
-Ba da.
Şi chiar aşa era. Era incredibil să ştiu că am trăit un moment fără să mă gândesc de fapt la el. Era incredibil să fiu îndrăgostită de el şi să simt cum şi el este. Celmai bun sentiment din lume este să împărţi aceeaşi stare cu persoană iubita.

-Asta este o camera de hotel pe care am închiriat-o timp de un an. Este a ta. Nu vreau să stai pe bănci sau să te întorci în chirie. Vei sta aici.Asta dacă nu vrei să teîntorci înapoi la mine...

-Nu. În niciun caz. Nu voi sta aici,în locul tău practic. Si nici nu ma intorc.

-Ba da,sigur că o vei face. Emma nu o să se mai întoarcă şi dacă o va face nu mă interesează. O să-i spun de toate astea dacă insistă şi părinţii mei sigur nu o să aibe nimic în potriva te asigur.

-Sunt supăraţi pe mine,nu?

-Nu. Doar puţin dezamăgiţi de decizia ta,dar trebuie să o respecte. Şi ştiu că următoarea ta întrebare va fi legată de un loc de muncă,şi nu,nu va trebui să te angajeziîn niciun caz,o să te ajut şi financiar,mâncare,nevoi,dorinţe..tot.

Voiam să-l refuz,dar ştiam că dacă o fac el oricum nu mă va asculta şi până una altă mă va convinge,aşa că am dat afirmativ din cap.
Zicea că trebuie să-i spună şi Emmei ce e nevoie..Sunt iubita lui acum? Nici măcar nu m-a întrebat asta..

-Aiden,spun repede văzându-l că se îmbracă, ce suntem noi?

-Cum adică ce suntem? Începe el să radă.

-Sunt iubita ta? 

Râsul de mai devreme nici nu se compară cu acesta,care s-a oprit doar atunci când m-a văzut pe mine serioasă. 

-Normal că eşti.

-Dar vreau să mă întrebi asta..

-Mi-e frică să nu te fi răzgândit pe ultima sută de metri,dar..să vedem..Kimberley Torres,îmi dai şansă de aţi dovedi că nu sunt doar o durere în fund,dându-mioportunitatea de a fi iubitul tău? Soţul tău,pe viitor? Persoană de care să te îndrăgosteşti în fiecare zi?

Lacrimi au început să-mi curgă din ochii,dar nu eram de tristeţe,ci de fericire. Acesta văzându-mă s-a apropriat de mine landu-mă în braţe şi sarutandu-mă pe frunte.Nu-mi venea sa cred cat de romantic si grijuliu poate fi acest barbat. Cand l-am intalnit prima oara nu vazusem in el nici macar un strop de emotie sau umanitate.


Şi-a aranjat cămaşă şi părul apoi s-a dus spre uşa. M-am dus să-l sărut şi apoi am rămas singură.


Îmi venea să fug după el pe scări,pentru că deja îmi era dor de el . Nici nu mă mai gândeam la trecutul oribil care e în spate,deoarece mă aştepta un viitor,un viitorcât se poate de minunat alături de..el.

Telefonul începu să sune,dar starea mi s-a stricat când am văzut "Mama" scris pe ecran. Ce mai vrea şi femeia asta? Am respins apelul,dar nu a durat nici o secundă pânăsă sune la loc.

-Insistenţă de fel sau e ceva chiar important? spun eu serioasa. 

A început brusc să vorbească foarte repede. Şi fiecare cuvânt pe care îl spunea mă făcea să simt că leşin. Picioarele mi se înmuiasera aşa că m-am aşezat pe canapea. Nu-mi venea să cred ce tocmai spunea. Puteam să-mi dau seama că plângea şi sunt sigură că gâfâielile mele mă dădeau şi pe mine de gol.

-Poftim? Am spus într-un final. 

ONE BOY-Thousand feelingsDonde viven las historias. Descúbrelo ahora