Capitolul 12-Partea a II-a

2.8K 133 8
                                    


Sa imi aduc aminte de noi, de mine si de el, de iubirea care a existat odata, sunt niste cuvinte grele. Ceea ce m-a surprins a fost faptul ca acesta a acceptat acest lucru. Meritam macar atat, nu?

Au urmat zile complicate. Zile in care el ma suna mereu si imi zicea unde sa ne intalnim. Zile in care eu il sunam pe el, iar el imi spunea ca nu are chef si iese cu Jesy. Fel si fel de zile care m-au facut sa regret ca l-am rugat vreodata acel lucru.

In prima zi, a decis sa ma duca in locul in care ne-am intalnit pentru prima oara: restaurantul Crystal.

-Stateam aici, masa doisprezece, masa pe care tu ai blestemat-o in momentul in care ai auzit ca trebuie sa ne servesti pe noi, o familie de aroganti bogatani. Ai venit spre noi si ne-am intrebat politicos daca suntem gata pentru comanda. Te-ai uitat la Emma, la familia mea si te-ai simtit inferioara noua, nu trebuia sa te simti asa. Am venit la tine dupa aceea si mi-am dat seama din felul in care vorbeai in afara serviciului despre faptul ca tu erai si esti diferita. M-ai surprins. Dar nu te placeam.

-Si cum te-ai indragostit de mine? intreb eu curioasa

-Kim, daca nu asculti toata povestea nu ai de unde sa stii!

-Daca te porti asa cu mine ca si cum esti obligat sa imi povestesti acest lucru, nu o sa imi amintesc niciodata! Vreau sa vorbesti cu mine cu aceeasi voce pe care o aveai inainte. Vreau sa te uiti la mine exact cum te uitai inainte. 

-Cum as putea sa ma mai uit la tine in acel mod? 

-Cum ai putut sa ma uiti? Cum ai trecut atat de repede peste faptul ca am murit? Si cum ai acceptat idea ca nu am murit de fapt si ca traiesc? Aiden, am nevoie de raspunsuri..

A plecat. Nici nu s-a uitat la mine cand a facut-o. Cer mult atunci cand vreau sa ii inteleg partea lui puternica care se pare ca poate trece peste toate?

In urmatoarele 2 zile nu l-am mai vazut pe Aiden. Acesta mi-a trimis un mesaj in care mi-a spus sa ma gandesc la ziua in care i-am spus ca imi pare rau ca m-am indragostit de el. M-am gandit. Cel putin, am incercat, dar nimic. 

Un alt mesaj primit de la el a fost cel in care imi spune sa ma gandesc la cat de mult i-am adorat masina si la cat de multe i-am spus despre ea. Ii stiam masina si inca puteam sa-i fac o descriere fantastica, dar nu-mi amintesc sa fii facut acest lucru in fata lui. 

Inutil. Totul era inutil. 

L-am intrebat de ce nu mai vrea sa ne vedem si el mi-a spus ca nu mai vrea si nu are chef sa ma vada. Cred ca unul dintre motive este clar Jesy sau poate ca pur si simplu nu vrea sa ma mai vada, pentru ca ii fac rau.

Am luat o alta scrisoare de la el pe care nu o citisem la momentul respectiv: 

"Kim. Kim.Kim. Tu esti singurul nume care imi trece prin minte. Tu esti singura persoana pe care as vrea sa o strang in brate pentru tot restul vietii mele. Parintii tai nu imi raspund la telefon si nici tu. Nu inteleg de ce nu imi raspunzi nici la scrisori. Macar le citesti? In orice caz, saptamana viitoare o sa pot sa vin la tine sa te vad. Crede-ma ca nu mai pot de emotii! Nici nu stiu ce reactie as putea avea vazandu-te acolo, luptandu-te cu boala..Nu vreau sa ma gandesc la asta. Vreau sa ma gandesc doar la tine cea sanatoasa, energica si plina de viata. La femeia care ma saruta in fiecare minut si care imi spune "te iubesc" prin fiecare gest facut. "

Citind toate aceste scrisori mi-am dat seama ca noi eram doua persoane care imparteau acelasi sentiment.

ONE BOY-Thousand feelingsUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum