Legiunea Decăzuților | Volumul I [În curs de editare]

IX. Viața la castel

IX. Viața la castel
.
.
.

   — Așa este mereu? nu se putu abține Sato din a-l întreba pe Zenan care o luase înaintea sa, cercetând parcă împrejurimile în căutarea vreunui dușman bine ascuns.

   — Niciodată așa de grav, răspunse el cu vizibilă îngrijorare și totodată nepăsare, un fel de ironie, contradicție de tonuri greu de dedus care se pare că-i era caracteristică vrăjitorului. Sato n-ar fi ghicit în condiții normale dacă Zenan vorbea serios sau doar glumea în felul său macabru.

   Încă unul din misterele lumii.

   Holul castelului nu era așa sumbru cum părea din afară, căci chiar dacă construcția fusese zidită pentru a proteja, astfel geamurile fiind destul de mici și poziționate în direcția în care niciodată n-ar fi zărit razele soarelui, era luminos. Era semiîntuneric, mai degrabă, însă totul părea comod și călduros, pe jos fiind întins un covor cândva roșu, dar puțin cam prăfuit, iar pe pereți se mai afla câte un tablou cu vreun peisaj cu munte, soare și mare. Deodată, o lumină bruscă pătrunse de după colț, un roi strălucitor de păsări zburând deasupra lor și apoi pierzându-se în spate.

   Sato rămase pironit în loc, ridicându-și capul spre tavan pentru a vedea urmele acelea lucitoare, ca niște stele răsfirate și capturate de pe cerul nopții.

   Parcă simțindu-se îndatorat cu o explicație, Zenan se opri și el la câțiva pași distanță.

   — Føtelle, le numim noi. Este magie condensată. Fiindcă este vie, uneori se asociază cu mai multe astfel de particule și ia diverse forme.

   — Și de unde provin?

   — De la vrăjitori morți, zise rece iar Sato căscă terifiat ochii înspre el.

   Avea și el să fie ucis?

   — De la vrăjitori morți, sau magie care a fost eliberată, în cantitate mai mare de la unul. Magia este peste tot, invizibilă, dar ca să devină føtelle trebuie, după cum am zis, să se strângă. Noi avem capacitatea de a o strânge.

   Pentru o demonstrație, Zenan își agită ușor degetul, o mică flacără roșiatică zburând în aer ca mai apoi să se desprindă într-un mănunchi de licurici de aceeași nuanță sângerie și să devină același praf de stele de adineaori.

   Norișorul acela de føtelle mai zbură puțin și începu să se evapore în cele din urmă. Totuși, ceva din energia sa încă mai exista, ca un curent cald care își găsea calea în vreo încăpere.

   — Dar nu am glumit la faza cu vrăjitorii morți, continuă Zenan lecția depre vrăjitorie și formele sale. Dacă mori din motive nenaturale, magia vie din tine îți va părăsi corpul. Singura metodă prin care magia este distrusă este focul, deci ai grijă să nu arzi dacă vrei ca ceva din tine să existe în continuare.