Iubiri imposibile dar totusi posibile

Capitol 14

  *Ash* - Lunna, eu... chiar nu m-am gandit... trebuie sa-ti spun ca..............Eu... as vrea sa ti-o spun personal, dar nu stiu daca as putea..
*Lunna* - Ma ingrijorezi..... nu ma mai tine in suspans!
*Ash* - Pot sa te vad?
*Lunna* - La ce bun? Sa imi ceri sa te iert si eu pana la urma sa ma topesc si sa te iert??
*Ash* - Lunna.. eu vorbesc serios! Putem sa ne vedem? Acum?
*Lunna* - Ok! Ne vedem in 10 minute in fata casei mele.
*Ash* - Ok!
In 5 minute ea cobori jos si-l astepta ca disperata. ''Ce pana mea vrea sa-mi spuna?? Parea asa serios.Mi-e frica... Am impresia ca se va intampla ceva serios! ''. Mai astepta ce astepta si dintr-o data il vede iesind din masina lui. Avea o fata... se vedea ca era trist... nu-l mai vazuse niciodata asa. Vroia sa mearga la el sa-l stranga in brate dar se aptinu.
*Ash* - eu... nu stiu cum sa-ti spun.. mi-e..
*Lunna* - Imi spui odata?
*Ash* - vreau mai intai sa ma ierti.
*Lunna* - sa te iert?
Lacrimile (lui Lunna) ii curgeau pe obraz.
*Lunna* - si pentru ce ar trebui sa te iert?
*Ash* - Eu nu mi-am dat seama de ce fac pana aseara! Ultimul lucru pe care vreau este sa te ranesc. Eu sincer.. te-am mintit.
*Lunna* - Cum? Ce vrei sa spui? Vorbeste clar!
*Ash* - Mie nu-mi place de tine... adica imi placi.. dar imi place cum arati .. nimic mai mult! Nu mi-am dat seama de ce fac pana aseara cand tu chiar te-ai intristat din cauza mea pentru ca am fost un bou... nu mi-am dat seama cat de mult te-as putea rani pana aseara.. si am stat si m-am gandit bine.. si mai bine o lasam balta acum decat sa suferi mai mult mai incolo.
*Lunna* - Ce??? Nu-mi vine sa cred! Nu pot sa cred!! Cum am putut sa cred ca tu chiar ma placi?? Tu nu m-ai placut niciodata... esti doar un cretin. Acum inteleg toata faza de aseara.
*Ash* - Nu, Lu.. te inseli... Eu...
*Lunna* - Tu ce??? Porcule!!! Nu vreau sa te mai vad niciodata! M-ai ranit cum nimeni altcineva nu m-a mai ranit niciodata! Sper ca esti fericit! Eu chiar m-am... Las-o balta!! Nu am ce vorbi cu oameni neseriosi.. credeam ca totusi ai 23 de ani esti matur omule.. dar vad ca tot un copil esti!
Lui Ash ii cazu o lacrima pe obraz. Lunna se duse in casa, iar dupa 5 minute se duse si el.
Mama ei o vazu iar plangand si banuia ca era ceva legat de Ash.. vroia sa vorbeasca cu ea, dar ea a refuzat-o categoric. Vroia sa fie singura. O suna pe Lily :
*Lunna* - Lily.. ajuta-ma!!! Mooorrr!! Nu mai pot respira! Simt ca ma sufoc!
*Lily* - Nu mai plange!! Lunna.. ce s-a intamplat??? E vorba de Ash nu??
*Lunna* - Mi-a spus ca ii place doar cum arat! Lily imi vine sa mor!! Te rog ajuta-ma!! nu stiu ca sa fac. Nu mai pot respira. Simt ca pic jos de pe picioare. Mi-e rau....... Lily!!
*Lily* - Femeie, pune-te jos!! Cheam-o pe mama ta! Doamne tu nu mai plange! Ii un dobitoc. Nu merita nici sa plangi pentru el.
*Lunna* - Daca inainte mi-a fost greu sa mi-l scot din suflet nu stiu cum voi mai reusi acum sa mi-l scot din suflet. Tot ce-mi spunea.. parea asa sincer. nu stiu ce s-a intamplat cu Ash cel de care m-am indragostit, cel dulce, cu zambetul fermecator... nu mai e el..
*Lily* - Deci eu nu cred cat poate fii nesimtit! Adica a vazut ca tu chiar tii la el.. cum a putut sa-ti faca una ca asta.. Pai da. e usor sa-ti bati joc de una cu 7 ani mai mica decat tine. Doamne...
Vorbira ore intregi la telefon pana cand Lu se calma cat de cat.. nu avea curajul sa o sune nici macar pe Carolyne sa-i spuna ce s-a intamplat. Se simtea ca o leguma.. nu mai avea puterea de a face nimic... era complet distrusa. Veni si mama ei in camera sa vada ce e cu ea, iar ea ii spuse sa o lase singura. O vroia doar pe Lily langa ea.. dar Lily nu era. Vroia o imbratisare de la ea, la fel ca in serile de dinainte de a fii cu Ash cand plangea ca proasta pentru el. Primeste un mesaj de la Ash :
**Ash** - Te rog sa ma ierti!
Ea nici macar nu i-a raspuns. ''Il las sa fiarba. Dar de ce imi mai bat capul cu el, cand el nici nu tine la mine? Domane cat am putut fii de proasta! Cum o sa mi-l scot acum din inima si din suflet?? E.. greu.'', spuse ea printre lacrimi.
Era disperata nu mai stia ce sa faca. Se ridica de pe jos , se duse la baie si isi spuse.
- Fara el n-am curajul sa mai zambesc!
Lacrimile ii curgeau siroi pe obraji...........