Iubiri imposibile dar totusi posibile

Capitol 44

  In ziua urmatoare ajunse la scoala cu vreo 15 minute mai devreme. Statea doar pe coridor in caz ca trecea pe acolo Ryan. Iar in momentul cand a trecut pe acolo, evident erau toate fetele care se dadeau pe langa el. Lunna era geloasa, dar stia ca lui nu-i pasa de ele. Cand trecu pe langa ea, se uita la ea normal. Nimeni nu si-a dat seama de nimic. Toata ziua era cu capu-n nori, avea sentimentul acela de ... fericirea de la inceput de relatie, stiti voi. Si faptul ca era cu cel mai hot prof de la ea de la scoala, devenea si mai incitant.
*Jenny* - Ce s-a intamplat cu tine de esti asa fericita?
*Lunna* - O sa-ti spun ceva. Dar am incredere in tine ca nu mai spui la nimeni.
*Jenny* - No bine amore, se poate asa ceva?
*Lunna* - Stii de la cine era trandafirul acela de pe banca mea ieri?
*Jenny* - Nu-mi spune ca era de la...
*Lunna* - Ba da, chiar de la el. Si ieri ne-am intalnit si am petrecut o seara super impreuna si la sfarsit ne-am sarutat.
*Jenny* - AIAIAIAIAIAi
*Lunna* - Shhhhhhhhh femeie! Sa nu te auda cineva.
*Jenny* - Stiam eu ca era ceva. Si zi-mi cum saruta?
*Lunna* - Jenny....
*Jenny* - Ce e? Eram doar curioasa...
*Lunna* - Sincer... saruta extrem de bine. Pai la varsta lui... e normal.
*Jenny* - Eu ma bucur pentru voi, macar asa il uiti pe Ash.
''Da de ce trebuie sa aduci vorba de el?? ''
*Lunna* - Sper asta din tot sufletul.
Se imbratisara si pe urma s-au dus in clasa caci incepea ora de chimie. Nu putea sa-i trimita mesaje in ora lui Ryan , caci el avea telefonul inchis. Off, regulile astea! Dar cand iesi de la scoala, ii trimise un mesaj intrebandu-l cand se vor vedea.
**Ryan** - Iubita.. pe la 4 e ok?
**Lunna* - Perfect. Abia astept.
**Ryan** - Ok iubita. Am ceva de facut acum, ne auzim mai tarziu... sa ai o dupa-amiaza minunata.
**Lunna** - Ok.  
Abia astepta sa-l vada, sa-l stranga in brate. Ajunse acasa :
*Mama* - Ciao Lunna.
*Lunna* - Servus mami.
*Mama* - Ce-ai facut tu ieri de azi esti asa fericita?
Stia ca trebuia sa-i spuna mamei sale de Ryan. Dar nu stia cum. Poate ca n-ar fii avut nimic impotriva varstei lui, el era cu 10 ani mai mare decat ea, dar cand va auzi ca e profesor la scoala Lunnei.... Lunna chiar nu vroia sa-si imagineze reactia ei. Poate va zice ca e un pedofil, exact asa cum zicea Ryan. ''Cum sa-i spun? Nu pot! Mi-e frica. Poate nu va prinde bine chestia asta. Las ca-i spun maine. Adica sa speram ca o sa pot! ''
*Lunna* - Ah nimic special. Doar ca azi la scoala am ras de numa numa.
Mama ei o cunostea si stia ca mai e ceva, dar nu-i spuse nimic. Nu a obligat-o niciodata pe Lunna sa-i spuna ceva.. Vroia sa vina ea singura sa-i spuna ce avea pe suflet exact atunci cand simtea.
Pe la 4 s-a intalnit cu Ryan, care a venit dupa ea. Mamei ei i-a spus ca merge la Carolyne.Cand l-a vazut, el a strans-o in brate. Adora cand o imbratisa, caci ava niste brate asa puternice si nu mai avea nevoie de nimic altceva in acel moment. Era parca intr-o alta lume, o lume unde doar ei doi existau... au mers intr-un loc mai retras , nu vroiau sa aiba supriza de a se intalni cu cineva cunoscut.
*Lunna* - Ryan..
*Ryan* - Da?
*Lunna* - Stii... nu stiu cum sa-i spun mamei de noi. Mi-e frica. Si nu vreau s-o mint. Nu-mi place.
*Ryan* - Dar banuieste ceva?
*Lunna* - Nu stiu.
*Ryan* - Mi-e si mie frica. Daca nu va fii de acord? Daca nu te va mai lasa sa ne vedem?
*Lunna* - Nu stiu... tot ce stiu este ca trebuie sa-mi fac curaj sa vorbesc cu ea cat mai curand.
*Ryan* - Daca vrei, vin sa vorbesc cu ea.
*Lunna* - Trebuie sa vorbesc intai cu ea. Doar eu si ea. Sau si daca ea va fii de acord, nu stiu daca tatal meu va fii de acord. Mie imi pare rau ca trebuie sa trecem peste toate aceste situatii.. Tu ai 26 de ani si nu cred ca te asteptai ca la aceasta varsta sa fii cu o pustoaica ca mine, care trebuie sa le ceara voie parintiilor de a iesi cu tine...
*Ryan* - Micuto, vino aici! Nu mai spune tampeniile astea. Pe mine nu ma intereseaza varsta ta sau ca trebuie sa le ceri voie parintiilor tai sa iesi cu mine. E normal la varsta ta. Ce ? Crezi ca eu la 16 ani nu trebuia sa le cer voie parintiilor pentru absolut tot ce faceam? Eu mi-am ales aceasta soarta si trebuie s-o ''suport'' orice ar fii. Daca e sa fie, impreuna vom gasi o solutie.
*Lunna* - Multumesc ca ma intelegi!
Ii era asa de bine cand era cu el, stia mereu ce sa-i spuna .Era fericita ca sunt impreuna. Singurul lucru de care ii parea rau era ca la scoala trebuiau sa se prefaca, iar si cand se intalneau in afara scolii, trebuiau sa se ascunda. Nu prea puteau sa se afiseze in public.. Zilele treceau, iar ea nu i-a spus inca mamei sale de Ryan. Ii era frica, ii era frica ca parintii ei nu-l vor accepta sau ca cineva ii va vedea si ii vor da de gol...