Iubiri imposibile dar totusi posibile

Capitol 18

  In ziua urmatoare Ash i-a trimis un mesaj in care ii multumi pentru ca nu l-a dat de gol in fata lui Nat. ''Nu am facut-o pentru tine boule, ci pentru Nat!'', isi zise. Nici macar nu-i raspunse. Vroia sa-i stearga si numarul de telefon si mesajele ( asa cum i-a promis lui Carol ) dar pur si simplu nu putea. Ca sa refaci o inima zdrobita in bucati, e nevoie de ceva timp. Ar fii vrut sa mearga la el sa-l imbratiseze, sa-l sarute.. uff cat ii lipsea.
Trecu inca o saptamana. Pe Ash nu-l mai vazu. Nu mai merse la bar.. nici nu stia cum a facut sa se abtina sa nu mearga sa-l vada.. dar si daca nu-l vedea, plangea in fiecare seara pana adormea. Si-ar fii dorit sa nu-l cunosca niciodata. Isi dorea sa cunosca pe cineva si sa se ''afiseze cu el'' in public, mai exact pe langa ''Poison'' ca sa-l faca gelos. Vroia sa-l faca sa moara de ciuda pentru ce i-a facut. ''Va veni si ziua aceea'' , isi zise ea. Se intalnea cu Carolyne in fiecare zi; erau cele mai bune prietene. Iar Nat era ca fratele ei. Se auzeau in fiecare zi. Daca inainte ii spuse la Nat sa o uite cu orice pret
si era sigura ca va reusi, acum insa nu mai era asa sigura. Adica , pentru ca si ea se afla in aceeasi situatie , si stia cat era de greu . Ash nu-i mai scrisese nimic; ea citea mesajele lui in fiecare zi. Intr-o zi mama ei a trmis-o la magazin si nu s-a putut abtine fara sa treaca pe langa bar. Vroia cu orice pret sa-l vada. A stat timp de cateva minute si de la departare se uita la el ca la soare. Ca si cum vezi ceva ce iti place enorm si nu-ti mai poti dezlipi ochii de la acel ''lucru''. Era.. nici nu putea descrie ceea ce simtea. In fine, cand decise sa mearga acasa, o vede Nat.
*Nat* - Lunna!! Ce faci? Vroiai sa pleci.. fara sa ne saluti?
*Lunna* - De fapt eu... am vazut ca erati ocupati asa ca am zis ca nu va deranjez.
*Nat* - Tu? Sa dranjezi?? Niciodata!
O imbratisa si chiar in acel moment apar si Ash, care incerca sa evite privirea lui Lunna.
*Ash* - Ciao, Lu!
''Puii mei, poti sa nu-mi mai spui asa??? Of! ''
*Lunna* - Ciao!
Nu putu nici macar sa-l priveasca in ochi cand il saluta.
*Nat* - De ce nu mai treci pe la bar? Inaine veneai in fiecare zi!
*Nat* - Pai... ma plimb prin Bucuresti. Vreau sa cunosc orasul mai bine.
''Cum D-zeu imi vin ideile astea asa spontane de minciuni?? Cine stie? ''
*Nat* - Ah, ok! Pai faci bine..
*Lunna* - Pai...Oricum eu plec acum. Trebuie sa ajung acasa!
*Nat* - Ok! Ne auzim mai incolo .
*Lunna* - Ok.
*Ash* - Ciao.
Pleca.. ajunse acasa cu o fata de zici ca acum s-a trezit daca nu si mai rau.
*Mama* - Lunna! Ce s-a intamplat?
*Lunna* - Nimic. Imi vine sa pic jos de suparata, de nervoasa, de trista, de idioata, de ciuda ce mii.. Chiar nimic nu s-a intamplat..
Si se duse direct in camera ei. Nu vroia s-o asculte nici pe mama ei, pe nimeni! Ramase in camera toata seara, normal plangea. Deschise calculatorul si intra pe facebook. Bineinteles, se uita pe profilul lui Ash. Ultimul lucru pe care el l-a scris a fost : ''Cateodata ranim persoane fara sa vrem. Important e sa stim sa ne oprim cand ne dam seama de greselile noastre si sa invatam din ele! ''
*Lunna* - Cand a scris el asta? Ah! Ieri! Dar cat poate fii de dobitoc? El chiar crede ca daca isi cere scuze si scrie pe facebook de astea, o sa-l iert? Nu pot sa-l iert! Cel putin nu acum.
O suna pe Carolyne sa vada ce mai face si pe urma merse sa manance ceva. Wtf, ii era o foame de lup! Se indopa cu o niste cartofii pai si o salata de castravetii, rosii si cu ceapa! Hmm.. de cand n-a mai mancat asa bine! Merse in camera si se puse in pat. Avea burta plina, extrem de plina. Las' ca nu e bai. Doar era oricum slaba : 1,73 si 54 de kg. Trebuia chiar sa se ingrase putin. Isi puse capul pe perna si inchise ochii.. adormise.. dar se trezi cand primi un mesaj :
**Erai asa de frumoasa azi!**
Era de la .....
*Lunna* - Ash?